Page 2 - 1925-3-4
P. 2
Pag. 34 — C o S I N ^ B a N Â 15/28-11. 1925
LA MOARTEA UNEI GAZETE ROMÂNEŞTI
DE ALEXANDRU HODOŞ
A încetat din viaţă înfrăţirea, care nu e românescă nici ca trăind numai din îmbucurătoa-
ziarul din Cluj al partidului li limbă, nici ca tradiţie, nici ca rea dorinţă de a se lumina a
beral. De zece zile credincioşii simţăminte, — aparţine acestui satelor noastre. Zeci de gazete
* săi cetitori, mulţi puţini câţi e- pământ, şi dreptul ei de a trăi săptămânale, cu mii şi mii de
1
rau, o cer zadarnic pe la colţuri printre noi nu i-1 poate tăgădui abonaţ , apar în diferite colţuri
de stradă şi prin gările de pro nimeni. Dar, din punct de ve ale Ardealului, răspunzând unei
vincie. Decesul nu s'a întâmplat dere naţional, această stare de nevoi reale, şi mărturisind un
fără îndelungate prevestiri, în lucruri constituie o veche ne grad de cultură cu care trebuie
chip de sincopă tipografică. Câ dreptate a trecutului. Activitatea să ne mândrim. Intelect ;alii noş
ţiva mai nădăjduiesc încă şi financiară a oraşelor din Ardeal, tri dela oraş nu le cunosc şi,
acum, că nefericitul organ gu negoţul cel mare caşi cel mic, bineînţeles, nu le citesc. N’am
vernamental va renaşte, ca pa industria din fabrici caşi pro să uit, figura pe care a făcut-o
sărea Fenix, din propria ei ducţia micului meşteşugar, în deunăzi un excelent profesor
cenuşe. Noi nu mai credem în deletnicirile libere apoi, advo universitar ardelean, pe de
Mitolog e. Astfel, învierea chiar, catura, medicina, ingineria, toate asupra şi om politic de frunte,
ar fi vremelnică... mai poartă încă pecetea supre când a aflat, că nu mai departe
Adversarii, fireşte, se vor bu maţiei de ieri, impuse cu forţa decât în acest Cluj, în care lo
cura. Nu va fi greu, pentru fo stăpânirei. cuieşte şi dânsul, apare de doi
ile opoziţiei, să tragă din acest Toate acestea, veţi răspunde ani o gazetă pentru popor, cu
trist eveniment diferite concluzii dumneavoastră, sunt fapte prea aproape cinci mii de abonaţi,
înţepătoare despre lipsa de po cunoscute. In ce legătură stau despre care nu auzise nici
pularitate a partidului liberal în însă, ele, cu criza presei româ odată...
Ardeal. O asemenea argumen neşti din Ardeal? Ei bine, ce să facem atunci?
tare duce la un succes ieftin. Foarte simplu. Gazetele zil Populaţ'a românească a oraşe-
Fenomenul e însă îngrijitor; nice 4răiesc şi sunt susţinute 4ot^ ardeleneşti va fi sortită să
prin prisma lui suntem siliţi să din interesul pe care ele îl deş rămână mai departe fără o presă
contemplăm o rană vie în trupul teaptă în această lume orăşe a ei? Iată, că ajungem din nou,
clasei noastre intelectuale. Ni se nească. In publicitatea lor se sfârşind aceste constatări, la
va îngădui, deci, să cercetăm oglindeşte nivelul afacerilor co dispariţia Infrăţirei şi a celor
puţin geneza răului. merciale. Serviciul lor de ştiri lalte victime care au precedat o.
Să începem, mai întâi, cu corăspunde unei simţite curio Ar trebui să desnădăjduim. S’ar
ceeace se datoreşte împrejură zităţi publice. Numărul de exem părea că mergem din rău în
rilor. Va fi vreme să cântărim plare pe care ele îl răspândesc mai rău. Acum patru ani apă
şi vina oamenilor. Inferioritatea într’un cerc larg de cetăţeni, re reau la Cluj patru gazete coti-
vădită a presei zilnice româneşti prezintă o clientelă sigură de diane. Astăzi a mai rămas una
;
de aci, faţă de aceeaş presă mi cetitori. Iată pentruce, ex stă o singură, Patria, pe care, cu sa
noritară, ni se arată nouă ca un presă zilnică maghiară destul crificii mari, o întreţine partidul
reflex firesc al inegalităţii etnice de putern că, în Ardeal, dar nu naţ onal. Desigur, nu vom re
din oraşele ardelene. In Ardeal, poate trei decât cu mari sfor zolva noi acum, în câteva rân
oraşele nu sunt ale noastre, sunt ţări o presă zilnică românească. duri, o problemă atât de seri
ale altora. Fireşte, d. Brănişteanu Aceasta din urmă nu e spriji oasă. Totuş, ne întrebăm în
dela Adevărul va zice, că lo nită nici de o putere economică treacăt, cu gândul mărturisit de
cuitorii lor sunt tot cetăţeni naţională, căci ea lipseşte, nici a relua cândva această temă:
ai României, şi ne va mustra de o clasă numeroasă de inte oare ar refuză opinia publică
încâodată pentru concepţia îna lectuali, căci ea acum se în- ardelenească o foaie zilnică a
poiată de care dăm dovadă, chiagă. Rămânem, prin urmare, ei, în care să se facă mai pu
atunci când întrebăm despre cu foile noastre pentru popor, ţină politică de partid, dar care
„naţionalitatea“ acestor lo ruitori cari sunt, într’adevăr, mai pre să oglindească năzuinţele viefei
şi când constatăm că sunt „stră sus de orice comparaţie. Admi naţionale a oraşelor noastre?
ini“. Din punct de vedere al rabila noastră ţărănime ardelea Şi n’ar fi în stare s’o susţie?
drepturilor politice, n’avem ce nă susţine o presă poporală O simplă reflex e fugară, la
spune, această populaţie, — viguroasă, cu o existenţă sigură, moartea unei gazete româneşti...