Page 2 - 1925-3-4
P. 2

Pag. 34                         —      C  o  S  I  N  ^  B  a  N  Â                        15/28-11. 1925


                              LA MOARTEA UNEI GAZETE ROMÂNEŞTI

                                                          DE ALEXANDRU HODOŞ
                  A  încetat  din  viaţă  înfrăţirea,  care  nu  e  românescă  nici  ca  trăind  numai  din  îmbucurătoa-
                ziarul  din  Cluj  al  partidului  li­  limbă,  nici  ca  tradiţie,  nici  ca  rea  dorinţă  de  a  se  lumina  a
                beral.  De  zece  zile  credincioşii  simţăminte,  —  aparţine  acestui  satelor  noastre.  Zeci  de  gazete
              *  săi  cetitori,  mulţi  puţini  câţi  e-  pământ,  şi  dreptul  ei  de  a  trăi  săptămânale,  cu  mii  şi  mii  de
                                                                                              1
                rau,  o  cer  zadarnic  pe  la  colţuri  printre  noi  nu  i-1  poate  tăgădui  abonaţ ,  apar  în  diferite  colţuri
                de  stradă  şi  prin  gările  de  pro­  nimeni.  Dar,  din  punct  de  ve­  ale  Ardealului,  răspunzând  unei
                vincie.  Decesul  nu  s'a  întâmplat  dere  naţional,  această  stare  de  nevoi  reale,  şi  mărturisind  un
                fără  îndelungate  prevestiri,  în  lucruri  constituie  o  veche  ne­  grad  de  cultură  cu  care  trebuie
                chip  de  sincopă  tipografică.  Câ­  dreptate  a  trecutului.  Activitatea  să ne mândrim. Intelect ;alii noş­
                ţiva  mai  nădăjduiesc  încă  şi  financiară  a  oraşelor  din  Ardeal,  tri  dela  oraş  nu  le  cunosc  şi,
                acum,  că  nefericitul  organ  gu­  negoţul  cel  mare  caşi  cel  mic,  bineînţeles,  nu  le  citesc.  N’am
                vernamental  va  renaşte,  ca  pa­  industria  din  fabrici  caşi  pro­  să  uit,  figura  pe  care  a  făcut-o
                sărea  Fenix,  din  propria  ei  ducţia  micului  meşteşugar,  în­      deunăzi  un  excelent  profesor
                cenuşe.  Noi  nu  mai  credem  în  deletnicirile  libere  apoi,  advo­  universitar  ardelean,  pe  de­
                Mitolog  e.  Astfel,  învierea  chiar,  catura,  medicina,  ingineria,  toate  asupra  şi  om  politic  de  frunte,
                ar fi vremelnică...                 mai  poartă  încă  pecetea  supre­  când  a  aflat,  că  nu  mai  departe
                  Adversarii,  fireşte,  se  vor  bu­  maţiei  de  ieri,  impuse  cu  forţa  decât  în  acest  Cluj,  în  care  lo­
                cura.  Nu  va  fi  greu,  pentru  fo­  stăpânirei.                      cuieşte  şi  dânsul,  apare  de  doi
                ile  opoziţiei,  să  tragă  din  acest   Toate  acestea,  veţi  răspunde  ani  o  gazetă  pentru  popor,  cu
                trist  eveniment  diferite  concluzii  dumneavoastră,  sunt  fapte  prea  aproape  cinci  mii  de  abonaţi,
                înţepătoare  despre  lipsa  de  po­  cunoscute.  In  ce  legătură  stau  despre  care  nu  auzise  nici­
                pularitate  a  partidului  liberal  în  însă,  ele,  cu  criza  presei  româ­  odată...
                Ardeal.  O  asemenea  argumen­      neşti din Ardeal?                      Ei  bine,  ce  să  facem  atunci?
                tare duce la un succes ieftin.        Foarte  simplu.  Gazetele  zil­   Populaţ'a  românească  a  oraşe-
                  Fenomenul  e  însă  îngrijitor;  nice  4răiesc  şi  sunt  susţinute  4ot^  ardeleneşti  va  fi  sortită  să
                prin  prisma  lui  suntem  siliţi  să  din  interesul  pe  care  ele  îl  deş­  rămână  mai  departe  fără  o  presă
                contemplăm  o  rană  vie  în  trupul  teaptă  în  această  lume  orăşe­  a  ei?  Iată,  că  ajungem  din  nou,
                clasei  noastre  intelectuale.  Ni  se  nească.  In  publicitatea  lor  se  sfârşind  aceste  constatări,  la
                va  îngădui,  deci,  să  cercetăm  oglindeşte  nivelul  afacerilor  co­  dispariţia  Infrăţirei  şi  a  celor­
                puţin geneza răului.                merciale.  Serviciul  lor  de  ştiri  lalte  victime  care  au  precedat  o.
                   Să  începem,  mai  întâi,  cu  corăspunde  unei  simţite  curio­     Ar  trebui  să  desnădăjduim.  S’ar
                ceeace  se  datoreşte  împrejură­   zităţi publice. Numărul de exem­    părea  că  mergem  din  rău  în
                rilor.  Va  fi  vreme  să  cântărim  plare  pe  care  ele  îl  răspândesc  mai  rău.  Acum  patru  ani  apă­
                şi  vina  oamenilor.  Inferioritatea  într’un  cerc  larg  de  cetăţeni,  re­  reau  la  Cluj  patru  gazete  coti-
                vădită  a  presei  zilnice  româneşti  prezintă  o  clientelă  sigură  de  diane.  Astăzi  a  mai  rămas  una
                                                                               ;
                de  aci,  faţă  de  aceeaş  presă  mi­  cetitori.  Iată  pentruce,  ex stă  o  singură,  Patria,  pe  care,  cu  sa­
                noritară,  ni  se  arată  nouă  ca  un  presă  zilnică  maghiară  destul  crificii  mari,  o  întreţine  partidul
                reflex  firesc  al  inegalităţii  etnice  de  putern  că,  în  Ardeal,  dar  nu  naţ  onal.  Desigur,  nu  vom  re­
                din  oraşele  ardelene.  In  Ardeal,  poate  trei  decât  cu  mari  sfor­  zolva  noi  acum,  în  câteva  rân­
                oraşele  nu  sunt  ale  noastre,  sunt  ţări  o  presă  zilnică  românească.  duri,  o  problemă  atât  de  seri­
                ale  altora.  Fireşte, d. Brănişteanu  Aceasta  din  urmă  nu  e  spriji­  oasă.  Totuş,  ne  întrebăm  în
                dela  Adevărul  va  zice,  că  lo­  nită  nici  de  o  putere  economică  treacăt,  cu  gândul  mărturisit  de
                cuitorii  lor  sunt  tot  cetăţeni  naţională,  căci  ea  lipseşte,  nici  a  relua  cândva  această  temă:
                ai  României,  şi  ne  va  mustra  de  o  clasă  numeroasă  de  inte­   oare  ar  refuză  opinia  publică
                încâodată  pentru  concepţia  îna­  lectuali,  căci  ea  acum  se  în-  ardelenească  o  foaie  zilnică  a
                poiată  de  care  dăm  dovadă,  chiagă.  Rămânem,  prin  urmare,  ei,  în  care  să  se  facă  mai  pu­
                atunci  când  întrebăm  despre  cu  foile  noastre  pentru  popor,  ţină  politică  de  partid,  dar  care
                „naţionalitatea“  acestor  lo  ruitori  cari  sunt,  într’adevăr,  mai  pre­  să  oglindească  năzuinţele  viefei
                şi  când  constatăm  că  sunt  „stră­  sus  de  orice  comparaţie.  Admi­  naţionale  a  oraşelor  noastre?
                ini“.  Din  punct  de  vedere  al  rabila  noastră  ţărănime  ardelea­  Şi n’ar fi în stare s’o susţie?
                drepturilor  politice,  n’avem  ce  nă  susţine  o  presă  poporală        O  simplă  reflex  e  fugară,  la
                spune, această populaţie, —         viguroasă,  cu  o  existenţă  sigură,  moartea unei gazete româneşti...
   1   2   3   4   5   6   7