Page 20 - 1925-3-4
P. 20
Pag. 52 C O S I N Z E A N A 15/28 -11. 1925
MIHAIL LUNG Dintre rândurile sugubăţe răsar zuinţa unei înfrăţiri culturale între
icoane dragi cari ne-au vrăjit copi cetăţenii aceleiaşi patrii. Tipărită
ÎNSĂILĂRI lăria tuturora în lungile seri de simplu şi estetic, pe cele 96 pa
EDIŢIA IV. iarnă când ascultând năsdrăveniiie gini de versuri, cărticica aduce tra
Ducându-ne sufletul în lumea lui Barbă-cot, adormeam pe genun duceri din Eminescu, Alexandri,
satelor noastre revărsate pe coastele chii bunicilor. Carmen Silva, Coşbuc, Iosif, 01-
dâmburilor rotunde sau la gura unei Descrierea pitorească a văilor şi mazu şi Soricu In total 3z poezii
ape, cu volumele: In sărbători, pădurilor, împestiţată cu comoara din 7 scriitori români vechi şi noui.
Clacă şi Robot, Mucenicii neamului, legendelor plămădite în sufletul Trecând peste „Mama“ tradusă
însăilări şi Sfârşituri, — majoritatea poporului şi cu evocările duioase şi la noi d'n nemţeşte a Carmen
premiate de Academie şi ajunse la ale copilăriei fac din „Râul Doamnei“ * Silvei, ne oprim la versurile lui
a 111-a şi-a IV-a ediţie — dl Lun- un lung şir de icoane cari te, Eminescu. Alese din d f rite faze
gianu şi-a câştigat de mult un Ioc mişcă şi te încântă. Aici zugrăvirea de desvoltare, cele 10 poezii sunt
în literatura noastră. In zilele a- naturii ajunge la acel punct unde bine şi uneori artistic traduse. De
cestea cârd mulţi dintre scritcrii o trăeşti, şi unde sufletul se con remarcat mai ales muzicalitatea
tineri, cuprinşi de frigurile ultra — fundă cu susurul apei cu lumina păstrată aceeaşi în „Somnoroase
noutăţii şi ale unui umanitarism revărsată peste văi şi cu adierea păsărele“.
exagerat şi rău înţeles, cari neavând vântului. Alexandri e reprezentat prin opt
ei î isişi o patrie din trâmbiţa de Tristeţea din „In cimitir* cu bo bucăţi dintre cari mai plastic redate
tinich a urlă în cele 4 vânturi aiu cetele femeilor şi pâlpâirea lumină „Oaspeţii primăverii“ şi „Hora U-
rări pentru dărâmarea oricărei gra rilor de său din Sâmbăta morţilor, nirii“. Din Coşbuc e puţin dar fru
niţe, s:risul potolit şi bătrânesc al tipul judecătorului de province ce mos şi reuşit, mai ales naturaleţa
dlui Lungianu care ne deschide o împarta dreptatea pe plocoane din şi fraza clară din „O scrisoare
fereastră spre sufletul nostru etnic, „Ploconul“ şi celelalte descrieri şi dela Muselin-Selo“. Alegerea cea
e o adevărată b nefacere. Icoanele însemnări fac din însăilări o carte mai fericită de bună seamă e din
de locuii şi de suflete, povestirile care arată viaţa săteanului aşa Iosif, şi traducerea păstrează căl
din „Însăilări“ sunt verigele aceluiaş cum este. Şi dacă Academia ro dura sufletească, lumina b ândâ,
lanţ, de literatură tradiţionalistă mână şi numărul ediţilor au jude ritmul uşor şi simplicitatea graţi
născută în urma brazdei pământului cat-o ca bună ar fi de prisos ca şi oasă a originalului. Exemplu: „Cân
nostru, din care fac parte cele din noi să o mai lăudăm. Cărţile bune tec de leagăn“ şi „Balada“. In ge
„Mucemcii neamului“ sau din „Sfâr îşi fac drum prin însuşi sufletul lor. neral, cele mai reuşite şi subtile
şituri“. Durere şi bucuria, iubirea şi Limba Însăilărilor cari după cum sunt traducerile cântecelor lirice.
ura, năzuinţa şi înf ângerea, sufle arată titlul nu sunt opere lung chib Păcat însă că măreţia simplă în
tul şi natura din lumea satelor şi zuite şi cizelate ci impresiile si formă şi fond, frăzegimea şi carac
viaţi ţăranilor noştri şi-au aflat în notele momentului, este curgătoare. terul specific românesc din „Doina“
M. Lungianu un * tălmaciu bun. In "Alexandri' şî „Ce te legeni Co
povestirile, icoanele şi însemnările poezie poporală şi cu particulari drule“ a lui Eminescu, în traducere
— subtilul insăilărilor, — găseşti tăţi dialectale, ea arată şi mai mult au pierdut mult. *
descrise dealurile şi apele noastre, caracterul ei ţărănesc. Totuşi unele * *
mirosul sănătos al brazdei proaspăt fraze prea lungi şi mult cuprinză Venită într’un timp potriv t, când
sfăsiafe, susurul pădurilor umbroase toare ca cele de 14 şi 18 rânduri se accentuiazâ nevoia de-a ne cu
şi limpezimea cerului nostru. Şi în din pag. 78 şi 95, obosec. Ele sunt noaşte, cartea drei Kiss e o lucrare
mijlocul-acestei naturi sufletulnea- un semn de imperfecţiune artistică, de preţ. înţelegerea limpede, tradu
mului nostru deschis şi Ia iubire dat fiind că puterea de realizare a cerea plastică şi muzicală, sunt do
şi la ură, cu obiceiurile şi credin unui scriitor e cu atât mai mare vezile s gure ale unui delicat tem
:
ţele lui. cu cât simţirea îmbracă forma cea perament de artist. Şi dacă va pă
Cum arată şi subtitlul, în cartea mai concisă, în fraze scurte expri trunde şi mai mult în sufletul larg
aceasta nu sunt nuvele cu o ac- mând mult. Am dori ca dl Lungianu al poeziei noastre, vrenea îi va ne
ţ'une unitară şi închegată ci sunt la o eventuală a 5-a ediţie să re tezi şi unele asperităţi relevate în
mai mult nişte crâmpeie pricse din vină asupra lor. această notiţa. Cartea de faţă e un
sbuciumul vieţii ţărăneşti şi proec- început şi o făgăduinţă, Noi aştep
tate cetitorului pe pânza luminoasă T R A D U C E R I DIN POEŢII tăm, şi după proba de-acum suntem
a sufletului ca nişte filme de cine ROMÂNI de KISS PIROSKA în drept să nădăjduim, îică mult
matograf. Problema care răscoleşte dela Dsa. N'am înţeles să trecem peste
mai mult viaţa ţăranului nostru, a- Nu chiar demult dl Iustin Ilieşiu părţile nereuşite iu deajuns, dar ori
ceea a pământului şi-a hotarului e a dat la lumină un volum de tra cum. cartea drei Kiss Piroska în
descrisă în „Pentru*hotar“ şi întru duceri reuşite din poeţii unguri mo pomul destul de nerodnic al tradu
câtva în „Cercetare locală“ cu cer derni, şi acum, de-odată cu înce cerilor ungureşti din literatura noa
turile, durerile ba chiar şi omoru putul noului an, vitrinele librăriilor stră e o creangă grea de rod fraged.
rile făcute pentru o palmă de pă ne-au adus datorită drei Kiss o TEOFIL BUGSARIU
mânt, arătând îndărătnicia cu care drăguţă plachetă albă, conţinând un
ţine ţăranul la glia câştigată cu modest mănunchiu de traduceri în Editura Cartea Românească:
sudoare sau moştenită din părinţi. ungureşte din câţiva poeţi de-ai B-dul Academiei, 3 — Bucureşti.
In „Mateiu Hurzean* e zugrăvit noştri. Ambele traduceri au izvorît Acordă premii în valoare de: Lei
145 000 pentru lucrări nepublicate
tipul moşneagului sfătos care îm din dorinţa cunoaşterii şi recunoaş literare şi ştiinţifice şi Lei 10 000 pe
pleteşte povestea vieţii lui în at- terii reciproce a celor două litera ntru un tablou de pictură. Prospectul
rnosfera caldă a basmului romanesc. turi vecine, şi sunt un pas îţi nă premiilor se trimite !a cerere,
