Page 21 - 1925-3-4
P. 21
15/28—11. 1925 C O S I N Z E A N A Pag. 53
Liber“ într’o sală elegantă, pentru
un public restrâns, amator de artă
îndrăsneaţă... Este şi arta ceva, dar
nu e deajuns. Nu e ce dorim să se
dea. Făgăduielile ţinteau ceva mai
departe. Era vorba despre confe
rinţe populare, ale marilor noştri
scriitori; despre prelegeri ştiinţifice,
cu proecţiuni, pe înţelesul’ tuturor;
despre concerte cu cântăreţi români;
despre expoz ţii de pctură ambu
lante ; despre cărţi ieftine; despre
CULTURALE triarhatului din Constantinopol apare biblioteci publice organizate în lar
după părerea dreaptă a dlui N gul ţării... Pentruce nu ni se dau
f Elena din Ardeal. Nu de lorga, ca recunoaştere a caracteru acestea? Şi pentruce nu ni se dau
mult a plecat dintre noi, tăcută cum lui pur grecesc cu care a rămas pretutindeni, de-alungul şi de-a la
a fost toată viaţa, o scriitoare mo acest Patriarhat, odinioară ecume tul ţării? Ştim, că posibilităţile e-
destă a Ardealului. In viaţă se chema nic; noul adaos de prestigiu reli xista. Ştim, că nu se poate aduce
Elena Simtion, iar lumea cetitoare gios, cu care se împodobeşte capul nici o imoutare princiarului pro
a foilor şi revistelor ardeleneşti o bisericei ortodoxe din România, tector al „Fundaţ ei“. Atunci? Pen
cunoştea sub numele de Elena din poate să însemne, cu adevărat, o truce să cadă vina tocmai asupra
Ardeal. Născută la 1880, a intrat rodnică supremaţie spirituală asupra propagandiştilor ?
de timpuriu în învăţământ, unde Europei răsăritene. Va trebui să în
după 29 ani ae muncă, sfârşitul o ţelegem însă, că rolul acesta Ro Turneele teatrale... D. V. Ma-
găsi ca profesoară de limba ro mânia nu şi-l va putea însuşi, de ximilian, care e un excelent actor
mână la gimnaziul de fete din Di- cât printr’o reală şi simţită operă de comedie, a venit Joia trecută,
ciosânmărtin. Cu scrisul ei uşor a de ridicare culturală, pe care bi împreună cu o parte din trupa
colaborat la : „Unirea“, „Tribuna“, serica noastră ortodoxă va aveas’o „Companiei Dramatice Bulandra-
„Pagini literare“, „Viaţa“, „Foaia îndeplinească începând cu ea însâş. Manolescu-Storin“, ca să joace pe
politică şi literară“, „Foaia Intere Fără această zestre sufleteaseă, fără scena Teatrului Naţional din Cluj
santă“, iar „Cosinzenei* i-a fost această contribuţie civilizatoare, pu o foarte hazlie farsă nemţească:
colaboratoare statornică. A publicat terea politică, pe care o reprezen „Viteazul înotător“. Am petrecut o
2 volumaşe: Stropi de rouă şi Din tăm faţă de celelalte state ortodoxe, seară delicioasă. Cu toate acestea,
inima ţării. Poezia ei n’a fost echoul nu va preţui nimic. Cuvântul pe n’am priceput pe dea’ntregui rostul
unor puternice frământări sufleteşti, ogorul sacru al credinţei, taie mai acestei vizite teairale. Râdem cu
dar a plăcut prin simplitatea şi adânc decât sabia. aceeaş plăcere şi când joacă dl
unda uşoară de melancolie în care Propaganda culturală. S’a vor Ghibericon Pentruce, prin urmare,
era învăluită. A cultivat şi poezia bit atât de mult despre însemnăta atât derarj? Peste câteva săptă
naţională scriind ode eroice, dar tea propagandei culturale în pătu mâni ne vor cerceta alte turneuri.
acolo unde a reuşit mai mult a fost rile largi ale poporului nostru, în Pe unele dintre aceste nu le vom
genul uşoarelor cântece lirice, ln- cât, mărturisim şi noi, cântecul a- judeca, fireşte, cu aceeaş măsură.
spirându-se din poezia poporană, cesta s’a banalizat. In schimb, chiar Astfel, nu credem să existe un colţ
uneori a dat frumoase cântece în acolo unde s’au semănat atâtea cu din întreg Ardealul, unde apariţia
genul doinelor, cum are câteva în vinte, se culege muncă prea puţină. maestrului Nottara, care va întrupa
al doilea volumaş. Şi, ceeace ni-se pare mai întristător, pretutindeni pe Ştefan cel Mare din
Regretând cu durere pierderea, îrţelegerea s’a doved t că lipseşte „Apus de Soare“, să nu deslânţuie
„Cosinzeana* se alătură la doliul până şi la aceia, cari, după ce ne-au o furtună de însufleţire. Ne permi
familiei celei răposate, şi de-asupra încredinţat despre necesitatea acelei tem, totuş. o propunere, care pri
mornântului umed al Elenei din propagande, au fost puşi, în mă veşte numai Teatrul Naţional din
Ardeal, zice un creştinesc: »Fie-i sura de a realiza propriul lor pro Cluj. Pentruce să aşteptăm turneele,
ţărâna uşoară“. gram. Vorbim despre conducătorii şi exclusiv turneele, când am avea
Patriarhatul României. — Ri „Fundaţiei Principele Carol“, o in şi un alt mijloc la îndemână, casă
dicarea mitropolitului primat Miron stituţie isvorâtâ dintr’un elan admi admrăm jocul marilor noştri actori.
Cristea la rangul de Patriarh, şi în rabil spre lumină, care, din nefe Teatrul Naţional din Cluj are la
fiinţarea Patriarhatului român dela ricire, prea puţin ne-a dat până îndemână o admirabilă trupă de
Bucureşti, subt ocrotirea căruia va acum. Prea puţin, şi în orice caz, ansamblu, netăgăduit superioară a-
sta de aici încolo toată suflarea or nu aceea ce ne trebuie. Astă iarnă celora cu cari pornesc marii noştri
todoxă românească, însemnează, în „Fundaţ a Principele Carol“ ne* a artişti din Capitală. Credem, că, ar
ochii noştri ai tuturora, o afirmare adus în Ardeal o serie de virtuoşi fi foarte posibil, ca aceşti mari ar
hotărâtă a complectei independenţe străini, pianişti cehi, violonişti ame tişti ai noştri,— Aristid Demetriade,
de care se bucură astăzi biserica ricani, compozitori maghiari, al că R. Bulfmski, N. Soreanu, Agepsina
noastră băştinaşe după triumful po- ror talent, se înţelege, fam admirat, Macri-Eftimiu. Maria Filotti, — să
lit c al ideei de unitate naţională. dar pe cari ni i-ar fi putut tiimite fie poftiţi sâ jaace Ia Cluj, într’un
Acum, când puterea ortodoximului încoace şi alt impresar dornic de repertoriu ales dinadins, rolurile în
moscovit s’a prăbuşit odată cu in câştig. Acum, tot „Fundaţia Princi cari au făcut la Bucureşti frumoase
stalarea dictaturei bolşevice în Ru pele Carol* a o/ganizat la Bucu creaţii. Ar folosi şi publicul din
sia; cârd aşezarea la Atena a ma reşti câteva reprezentaţii de .Teatru Cluj care ar gusta mai des spec
