Page 22 - 1925-3-4

Pag. 54 C O S I N Z E A N A ----------—»--------------------------- 15/28—II. 1925

tacole alese, ar jpâşt'ga şi Teatrul mântările de pe arena publică, me­ Iată şi o altă formulă : 12% clor-
Naţional, care âr avea săli pline, ritele sau cusururile noului „partid hidrat de amoniac, apă 90 grame.
şi n’ar refuza, desigur, nici fruntaşii naţional", întins pe toată suprafaţa Scrierea devine vizibilă trecând
scenei bureştene, un triumf mai României întregite. Dacă am face-o, uşor hârtia, pe deasupra unei sticle
mult în cariera lor strălucită. ar fi să exprimăm de-avalma bu­ de amoniac, căreia i se va scoate
curii şi îndoeli. Căci, pe cât e de dopul. Toate substanţele de mai
Literatura dadaistă. — Poeţii
noştri moderni nu se lasă bătuţi, cu impunătoare personalitatea îndru­ sus se găsesc în comerţ.
una cu două. Expresionişti, impre- mătoare a dlui N. Iorga, al cărui Adâncimea mării. — Oceano­
sionişti, constructivişti, dadaişti, — partid naţionalist-democrat din 1908 grafii au aflat de curând, că în
sau cum le mai zice, — toţi vor a renunţat, într'o bună măsură, la sudul Iaponiei s‘a descoperit un
să reformeze literatura, punând în caracterul său idealist, pe atât de loc, în largul mării, unde sonda
locul zeităţilor consacrate, idoli noi. p^ţin liniştitoare ni se pare figura cercetătorilor a arătat o adâncime
In loc de Mihail Eminescu, Marcel dlui C. Argetoianu, omul pumnului de 9,947 metrii. Se ştie de multă
Iancu; în loc de Caragiale, F. şi al contractelor păgubitoare pen­ vreme, într‘adtvâr, că Pacificul e
j
Aderca; în loc de Octavian Goga, tru ţară . . . N. reţinem, însă. dela cel mai adânc dintre toate oceanu-
Tristan Tzara... Lumea dela noi, în­ orice constatare pesimistă, credem, rile globului pământesc. In nicio
găduitoare cum îl e firea, nu simte cu toată sinceritatea, că partea cea altă mare nu s‘au găsit adâncimi
primejdia, ba uneori nici nu-şi bate bună va învinge, în proaspăta a- cari să atingă 9000 metri, pe când
capul cu asemenea probleme, pe lianţă, după cum untdelemnul se în Oceannl cel Mare mai mult de
cari le lasă, spre rezolvare, viitori- ridică de-asupra apei, şi aşteptăm zece sondaje au depăşit această
mei. Noi, pentru lămurirea celor, cu încredere ziua de mâine. In ori­ cifră.
cari nici nu-şi pot închipui ce năz­ ce caz, viaţa noastră politică se In Oceanul Atlantic nu se cu­
bâtii suportă hârtia, vom reproduce limpezeşte, numărul partidelor se nosc decât două locuri, unde apa
mai la vale o mostră de poezie împuţinează, şi prob’ema viitoarei are o adâncime mai mare de 7.300
nouă, publicată în revista Punct guvernări s’a clarificat simţitor. O- metri. Recordul pe această parte o
No. 13, organul oficios al moder­ pinia publică răsuflă mai uşu­ globului îl bate un loc la nord de
niştilor români. (Transcriem în proză, rată. insula Haiti, unde plumbul coborât
ca să pricepeţi mai bine). în fundul mării a arătat 8.503
— „In pieţi centrale, arteră cu DIFERITE metri.
metropole în spirale simt telescopul Culoarea ochilor. — Ochii sunt
creerul şi precizia Simp'onului au­ Cerneala simpatică. — Aţi au­ oglinda sufletului; regizorii de ci­
diţia cartierului cu nervi corecgrafi zit, fără îndoială, de această amu­ nematograf din America sunt de
viz’une în suflet jass-band în ca­ zantă, dar şi folositoare, născo­ părere, că după culoarea ochilor
baret viteza numără 19 kilometri cire a chrnrret: Cerneala -simpatică- omiii artist se_poi_ judeca aptitudi­
pe minut lumina a ţipat chimic în se păşire?ză invizibilă, şi hârtia nile sale pentru un rol sau altul.
laboratoarele inimii plămân vibrant scrisă rămâne albă caşi înainte, S‘a întocmit şi un fel de tablou,
pentru etajul secolului sângele ’n până când, printr’un procedeu oare­ după care se face distribuţia rolu­
trup ca sârmele 'n beton...“ care, prin simplă încălzire de e- rilor în diferite filme.
Şi aşa mai departe. Aţi înţeles xemplu, cerneala apare ca prin Ochii de un albastru închis, în­
ceva? Zice, că asta e artă nouă. minune iar scrisul se poate dese fra semnează: iubire curată, afecţiune.
Să ne ierte, e un delirium tremens limpede. Crrneala simpatică e şi Albastru deschis: statornicie,
foarte vechi. bună dispoziţie.
ea de două soiuri. Unele dintre
ele, odată ce au apărut, nu se mai Albastru spălăcit: caracter bă­
POLITICE pot şterge. Altele, dispar din nou, nuitor, poruncitor.
Ochii cenuşii sau cenuşi verzi:
de indată ce nu mai lucrează a- fire impulsivă, impresionabilă.
Simplificare. — Fuziunea parti­ supra lor substanţa sau tempera­ Verzi întunecaţi: cochetărie,lipsă
dului naţional din Ardeal cu parti­ tura care le scoate la iveală. A de sinceritate.
dul naţionalist al poporului de subt cestea, bineînţeles, sunt cele mai Negri: pătimaşi.
prezidenţia dlui N. Iorga pare să interesante. Şi acum, doamnelor, n'aveţi de­
fie în momentul acesta un fapt în­ Vă surâde experienţa? Ei bine, cât să vă uitaţi în oglindă!
deplinit. Conducătorii celor două fabricaţi singuri o asemenea cer­
partide au proclamat-o deunăzi la neală s mpatică. Preparaţi două Răsbunarea unei soacre. —
Bucureşti, unde şi congresele res­ soluţii diferite, una de 100 grame Povestea de mai jos va da un do­
pect ve se vor întâlni săptămâna clorură de cobalt şi 900 grame, apă, cument mai mult celor ce cred în
viitoare pentru a o ratifica. In ch - alta de 200 grame sare de bucă­ stafii, în blesteme şi în legende.
pul acesta, cea mai puternică orga- tărie şi 800 grame apă, amestecaţi- Cetitorii noştri, de sigur, îşi mai a-
niz ţie politică de dincoace de Pre­ le laolaltă, după ce le-aţi filtrat, mintesc de simpaticul Tutankamen
deal îşi va clarifica definitiv atitu­ şi veţi obţine un lichid de o culo­ (numele căruia a întrat în reperto­
dinea sa faţă de curentele politice are roşiatecă. Cerneală simpatică ! riul dansurilor şi ’n jurnalele de
din restul ţârii, înlăturând pentru Scrierea lăsată de această cerneală modă/ şi-şi amintesc şi de unele
totdeauna orice bănuială de sepa­ dispare după ce sa uscat. încăl­ legende născute stu înviate, de­
ratism, şi contribuind la întemeie­ zind însă foaia de hârtie pe care odată cu descoperirea lui. Una din­
rea unui mare partid unitar. Nu s‘a scris, literile apar albastre pen­ tre cele mai interesante, am cetit-o
vom judeca tocmai noi, în paginele tru a dispare din nou de îndată în zilele trecute. La un teatru — să-i
acestei reviste, care va rămânea ce hârtia se răceşte. Experienţa se z'cem modern — din Londra, di­
totdeauna numai spectatoare la fră­ poate repeta de mai multe ori. rectorul voia să intercaleze într’o