Page 9 - 1925-3-4
P. 9

16/28— II. 1925 —----------------------- ---------—------- - C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A  --------------------------------------- --------Pag. i\



                                       CALEDIOSCOP

                                MICI însemnări din marele domeniu al ştiinţelor
                                                 de GAVRIL TODICA
       Din fenomenele vieţii. Miraculoase  toare  este  înfrânată  prin  presenţa  un  capăt  un  apendice  bilobat,  cu
     sunt  manifestările  vieţii  mai  ales  la  altor  insecte,  prădătoare  sau  para­  care ouăle se fixează de păr.
     insecte,  cu  metamorfosa  lor:  ou  —  zite.  Aceste  insecte  entomofage  au   Linse de vită, ouăle ajung în gură.
     omidă — larvă — fluture — ou.      şi  ele  o  putere  de  reproducere    Sub  acţiunea  temperaturei  cor­
       In  fiecare  faşă  surprindem  alte   considerabilă,  dar  la  timpul  lor   pului  animal  şi  a  sucurilor  diver­
     condiţii  de  viaţă  şi  altă  adaptare   sunt  atacate  de  alte  insecte,  numite   selor  glande  din  gură,  ouăle  se
     la  mejiul  ambiant.  Aceeaş  fiinţă,  hiperparazite.                   desvoltâ  în  larve,  cam  în  4  zile.
     total diferită în ipostasele succesive:             * •                Pătrund  în  esofag.  Aici  cresc  până
     azi  un  verme,  ce  abia  se  târeşte                                  la  16  mm.  producând  nişte  umflă­
     pe  pământ,  ori  pe  crengile  pomilor,   Un  duşman  teribil  al  merilor  turi.  Prin  osmasă  (infiltrare),  hrana
     mâne  un  fluture  délicat,  cu  aripi   este  Purecele  lânos  (Eriosoma  lani-  le  pătrunde  toată  suprafaţa  corpu­
     catifelate, sclipind în soare!     gerum)  (Hausm).  De  origine  ameri­  lui,  segmentat  în  11  inele.  Respi­
       Metamorfosa  insectelor  nu  este   cană,  el  se  întinde  în  toată  Ro­  raţia  nu  le  este  aeriană,  ci  intra-
     oare  o  oglindă  a  metamorfosei   mânia,  atacând  şi  distrugând  mai   moleculară.
     vieţi  noastre  omeneşti?  Astăzi   ales merii tineri.                    Prin  Noemvrie,  larvele  încep  a
     abia  ne  târîm  trupul  greoiu  pe   Pentru  combaterea  lui,  cel  mai   emigra din esofag. Sparg diafragma.
     pământ  (cu  iuţeală  de  un  metru  pe   bun  mijloc  e  lupta  naturală,  adecă   Pătrund în capsulele renale, în splină
     secundă).  Dar  ce  vom  fi  ca  mâne?   înmulţirea  adversarilor  săi  naturali.  şi  în  alte  părţi.  După  vagabondări
     Adecă,  după  moarte?  Nu  ne  putem   In  anul  1920,  Franţa  a  importat  din   de  2—3  luni,  se  îndreaptă  spre  co­
     continua  oare  existenţa  ca  fiinţe   America,  după  îndemnul  profesoru­  loana  vertebrală.  Se  plimbă  prin
     eterice, diafane?                  lui  Marchal,  şi  a  cultivat  la  secţia   canalul  rachidian.  Primăvara  trec
       Prin cântecul cuncscut           entomologică  dela  Antony  (lângă   prin fâşiile conjunctive ale muşchilor
                                        Paris)  Aphelinus  mali,  un  mic  hi-   din  spate  şi  ajung  sub  piele,  unde
         îngerii au aripi şi sboară,    menopter,.  care  depune  ouă  şi  para-  produc  acele  furuncule  sau  tumori,
         Tu,.care înger eşti,            siteazâ  purecele  lânos.  Purecii  ata­  numite  popular  sclepţi  sau  coşuri.
         De ce nu sbori la mine?..       caţi  se  înnegresc,  larvele  de  Aphe­  Pe  o  vită  se  pot  îngrămădi  zeci
                                         linus se metamorfosează în interiorul   de  asemenea  furuncule,  cât  alunele
     pârlitul  de  amorezat  tinde  să  ac­  purecilor şi insectele mici de Aphe­  de  mari,  sau  chiar  cât  nucile.  In
     celereze metamorfosa.               linus  ies  pe  partea  dorsală  a  ca­  fiecare  furuncul  se  ascunde  câte-o
       Analogia  vermelui  şi  a  fluturelui   davrelor de pureci.           larvă  de  Hypoderma,  care  spărgând
     ne poate fi spre mare învăţătură.                                       pielea,  scoate  partea  posterioară  cu
                                                         *
                     *                                                       stigmele  afară  şi  astfel  începe  a
                                           Eulecanium  coryli  G.,  .e  un  alt   inspira  direct  aerul.  Când  e  com­
       Dintre multele vietăţi ale pămân­  duşman  al  pomilor,  care  poate  di­  plect  desvoltată,  având  25—28  mm.
     tului,  iepurele  „voinicos“  se  în­  struge  livezi  întregi  de  perji,  pruni,   în  lungime,  ea  cade  pe  pământ,
     mulţeşte  foarte  repede.  S’a  făcut   meri,  peri,  aluni,  măceşi,  corni,  ar­  dupăce  a  fost  ocrotită  în  corpul
     socoteală,  că  în  timp  de  zece  ani,   ţari.  Se  înmulţesc  repede.  Lupta  ar­  animalului  timp  de  un  an  de  zile.
     dacă  „măriile  lor“  s-ar  înmulţi   tificială  contra  lor  e  migăloasă  şi   In  12—36  ore  se  preface  în  pupă.
     normal,  netulburaţi  de  nimeni,  —   costisitoare.  Mult  mai  simplă  ar  fi   După  20—30  zile  de  nimfasă,  a-
     ar ajunge mai numeroşi decât frunza   lupta  naturală,  căci  Lecamiul  are   dulţii  sparg  coaja  pupei  şi  ies  la
     codrului si iarba câmpului.         numeroşi  adversari  naturali  atât   lumină.  Ca  insecte  îşi  depun  ouăle
       Noroc  că  „natura“  s-a  îngrijit   printre  coleoptere,  cât  şi  printre  hi-   pe  spatele  vitelor  şi  după  câteva
     de echilibru, de compensaţie. Puţine   menoptere.                       zile mor..
     vietăţi  au  atâţia  duşmani,  ca  ure-             *                     Acesta  e  ciclul  vital  sau  „cariera
     chiatul  timid  şi  iute  la  picior.  II                               glorioasă“  a  Hypodermei,  din  cauza
     înhaţă  cânele,  vulpea,  lupui.  11   Ca  un  roman  seqsaţional  e  viaţi   căreia  ţările  crescătoare  de  vite  au
     ocheşte  uliul  şi  —  cu  mare  predi­  insectei Hypoderma bovis.      pierdut  anual  şi  pierd  sume  însem­
     lecţie  —  puşculiţa  vânătorului.  In   De  bună  seamă  aţi  văzut  coşuri   nate,  Căci  vitele  agreate  de  muscă,
     faţa  atâtor duşmani trebue să inter­  pe  spatele  vitelor.  Aceste  umflături   sufer  o  întârziere  în  creştere.  Slă­
     vină  legile  de  protecţie  pentru  a  sunt  produse  de  Iarvele-cârtiţe  ale   besc.  Li-se  micşorează  cantitatea
     salva  de  peire  totală  neamul  ie­  insectei amintite.               de  lapte.  Pielea  pierde  mult  din  va­
     puresc.                               In  fasa  de  muscă,  Hypoderma   loare fiind ciuruită de 50—100 găuri.
       Dacă insectele fitofage (consuma­  abia  trăeşte  câteva  zrle.  E  inofen­  Chiar şi carnea li-se alterează.
     toare  de  vegetaţie)  ar  putea  să  se   sivă.  (Nu  trebue  să  o  confundăm   Apărarea  naturală  cea  mai  bună
     înmulţească  şi  să  se  desvoalte  fără   cu  tăunul  sau  strechea  vitelor).  In   e,  ca  în  lunile  de  vară,  pe  timpul
     obstacole,  în  proporţie  cu  puterea  zilele  călduroase  de  vară,  sboară   oarelor  celor  mai  călduroase  de
      lor reproducătoare naturală, în scurt  din  umbra  copacilor  direct  pe  spa­  peste zi (dela 10  — 15 ), când musca
                                                                                                 h
                                                                                           h
     timp  ele  ar,  face  să  dispară  toată  tele  vitelor,  ce  pasc  în  apropiere  şi   roeşte  de  predilecţie,  vitele  să  nu
     vegetaţia  de  pe  pământ.  In  natură   depune  mai  multe  ouă,  albe,  fusi­  fie  scoase  la  câmp  ci  să  fie  ţinute
      însă,  înmulţirea  acestor  distrugă­  forme,  lungi  de  l /*  mm,  având  la  în grajduri.
                                                         1
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14