Page 10 - 1925-05

Pag. 66 A C O S I N Z E A N A 15 III. IH25

poale să renunţe uşor la decoruri
şi la acţiunea scenică. Pentru mo­
tive, pe cari toată lumea Ie Înţelege
nici locuitorii din provincie nu pot
veni prea des în Capitală pentru a
asista la reprezentaţiile Operei, nici
publicul Capitalei nu-şi poate să şi
plătească acest lux în fiecare seară.
Cu ajutorul teatrofonului, e de ajuns
să învârteşti un comutator, ca să
asculţi, până în acele mai mici
amănunte, din depărtare, Carmen,
Manon, Faust, 7osca, Lohengrin,
etc. Tot astfel, călătorul venit din
întâmplare într’o Metropolă a artei,
sau iubitorul de muzică aleasă, care
nu şi-a cumpărat bilet la vreme,
poate să asculte concertul ' unui
mare cântăreţ, chiar după ce toate
locurile s’au vândut. In chipul acesta,
o sală de spectacol se prelungeşte
Ia inf.rit, zeci de mii de oameni
reuşind să ia parte confortabil, în faţa „vorbitorului“, o familie întreagă ascultă reprezentaţia dela Teatrul Tria-
acasă la ei, la un eveniment muzi­ non, caşi când ar fi de faţă.
cal, care se petrece în faţa unui
public restrâns de câteva sute de
persoane. In privinţa aceasta să
oferim un singur caz. Ilustrul pia­
nist Paderewski, fostul preşedinte O Ş E D I N Ţ Ă D E S P I R I T I S M
al republicei poloneze, care de
câtăva vreme cântă atât de rar, a
dat decurând un concert Ia Roma, — D U P Ă A . L E C U Y E R —
în prezenţa câtorva invitaţi. Cu — Contesa de Fornac, marchizul Casa sa era dintre cele mai di­
ajutorul teatrofoniei, minunatul exe­
cutant ar fi reuşit să farmece cu de Vim, dl şi dna Dernol, dl Ma- stinse, Uşile ei se des.hideau ane­
!
măestria sa, urechile unei lumi în­ x m Arcadius, contele de Caruze ! voie. In apropierea sa nu pătrundea
tregi, caşi când toată lumea aceea anunţă lachrul, cu o voce răsună­ oricine.
ar fi fost de faţă. toare. In seara aceea, fiind cea dintâi
Apoi, dispăru după o perdea grea a lunei care începea, contesa dădea
Astfel progresul şiinţific, înmul­ de catifea. Nouii sos ţi se îndrep­ una din acele serate strălucite, unde
ţind • şi îmbunătăţind ’ mijloacele tară spre stăpâna casei, salutând-o se poate vorbi despre toate, cu
mecanice de răspândire a muzicii, foarte curtenitor şi foarte respectuos. deosebire despre lucrurile noui şi
tinde să aibă asupra cultnrei gene­ Contesa de Canzel era una din a- la modă.
rale a societăţii o înrâurire nespus cele femei elegante şi moderne, — Pe mine, zicea, drăguţi doamnă
de binefăcătoare. Propaganda e di­ gazdă minunată împrejurul căreia Dernol, mă atrage spiritismul. Acest
rectă şi uşoară. Transmiterea elec­ fiecare învitat se simţea mulţumit, necunoscut mister mă face adeseori
trică a audiţiilor muzicale constituie şi în casa căreia se găseau d strac- să cad pe gânduri, ceasuri întregi.
un progres de netăgăduit. Familiari­ ţile cele mai felurite, cele mai alese, E foaite interesant, vă încredinţez.
zând publicul cu toate capo d’ope- şi, totodată, cele mai moderne. Con­ Aţi cetit articolele Iui Conan Dcyle
rile universale, teatrofonia va ajunge tesa de Canzel se bucura de cel despre moartea fiului său?
un preţios profesor de estetică. mai bun renume, şi, cu toată frum- — Da, scumpa mea, s’ar părea
Niciodată savanţii n’au făcut artei seţea sa strălucitoare, nu i-se cu­ că e adevărat. Conan Doyle pre­
un dar mai minunat decât acesta. noştea nicio legătură vinovată. Pri­ tinde că Ta văzut şi Pa recunoscut
Dacă folosinţa acestei învenţii se va mea pe fiecare din admiratorii ei în mai multe rânduri, după moarte.
populariza, în scurtă vreme aparatul cu un zâmbet, în acelaş timp se­ Dacă nu mă înşel, Pa şi fotografiat.
teatrofonic nu va lipsi din nicio rios, sever şi puţ n ironic, purtân- Se zice, că acum de curând, la dna
casă, şi generaţiile de mâine, scăl­ du-se cu ei tot aşa cum s’ar fi pur­ Desforts a avut Ioc o şedinţă inte­
date zilnic în valurile de armonie tat cu nişte copii, cari ar fi cerut resantă de spiritism. Dl Maxim Ar­
ale muzicii, vor avea o pricepere luna de pe cer. Câteodată, îşi fă­ cadius s’a lăsat convins, şi â orga­
perfectă pentru tainele armoniei, şi cea o deosebită plăcere prefăcân- nizat o mică demonstraţie.
cine ştie, poate că însuş caracterul du-se că-i ascultă cu plăcere. Apoi, — Maxim Arcadius? răspunse
societăţii viitoare se va schimba în clipa când adoratorul o credea contesa, dar se găseşte astăseară
puţin, de pe arma tovărăşiei aproape înduplecată, ea lăsa pe printre invitaţ i mei, scumpă doamnă.
necontenite cu fumuseţile cânte­ spate capul, izbucnea într’un râs Dacă aş avea destul curaj, l-aş ruga
cului. !
cristalin, şi, mai 'nainte ca cineva să repete încă odată, pentru no ,
# să fi băgat de seamă, dispărea în ceeace a făcut pentru...
celălalt colţ al salonulni, Cineva răspunse, la spatele ei: