Page 13 - 1925-05

15—îll. 1026 ■N'.iatia.iMi e ô S i N Z Ë Â N À Pag. 69

ascensiune şi rostogolire pe panta cri-
j mei a fost urmată cu o superioară
SCRIS j pricepere şi o mare putere de emo-
CRO^iCA À rând pe rând, prestanţa răsboinicului
( ţiune. D. Zaharie Bârsan a avut
victorios din actul întâi, neliniştea
luptei cu el însuş din noaptea uci­
DJRANATÎCA derii lui Duncan, groaza ucigaşului
urmărit de vedenii din scena apa­
T*”* ■ ■“ » ~M -s riţiei lui Banquo şi prăbuşirea des-
AwIk^vv
nadăjduită la sfârşitul luptei cu
Macduff. O concepţie unitară şi pre­
fcatrut Naţional din Cluj: „Macbeth“, tragedie în 5 acte de William Shakespeare. cisă a rolului, care a fost ajutată
— Turneul Teatrului Naţional din Bucureşti: „Femeia îndărătnică“, comedie în de impresionante atitudini tragice
5 acte de William Shakespeare. şi de un simţ rar al gestului eroic,
bna Olimpia Bârsan, în rolul lui
Mulţumită unei agreabile întâm­ fapta aceasta, care se săvârşeşte Lady Macbeth, a adus cu sine .o
plări, vom putea să vorbim în cadrul într’o înfrigurare de voinţă, cu nemi­ frumoasă prestanţă scenică şi far­
aceleiaşi cronici despre două op re, loasele arătări din altă lume, pe mecul unui glas de o rară puritate,
atât de diferite, ale acelui generos cari le fălfăie în tot locul remuş- car’, deopotrivă ne-au lăsat să în­
şi fecund geniu, care a fost William carea. Macbeth e un războinic viteaz, ţelegem cât de preţioasă e colabo­
Shakespeare. Căci ne-am adăpat e credincios Regelui său, e bun slu­ rarea sa în repertoriul statornic al
sufletele noastre, în interval de două jitor al Scoţiei, şi în trupul său unui teatru. Din restul distribuţiei
săptămâni, la cele două isvoare deo­cioplit ca în stâncă bate o inimă am reţinut pe Macduff al dlui Psatta,
potrivă de clocotitoare ale inspiraţiei care nu ştie ce e trădarea, fiindcă un tânăr artist care arată din ce
sale; ne-am înfiorat de povestea n’a cunoscut încă râvna de mărire. în ce mai bune calităţi, şi pe Ban­
sângeroasă a trădărilor lui Macbeth Încetul cu încetul însă, duhul uci- quo al dlui N. Dimitriu, care ne-a
şi am râs cu poftă de farsele şire­ derei va încolţi în acest petec de sugerat tot elanul şi toată bravura
tului Petruchio. Cuprinzând astfel, ţărână omenească, asupra căruia nefericitului părinte de regi. Deco­
în deschizătura unor aripi uriaşe, Lady Macbeth aruncă sămânţa cu rurile, lucrate în atelierele teatrului,
toate patimile şi toate capriciile firei vârf ascuţit a gândului vinovat. au fixat admirabil atnosfera sumbră
omeneşti, delà cele cari ne produc Vrăjitoarele cari făgăduiesc lui Mac­ a tragediei. Direcţia de scenă, tăl­
groază până la cele pe cari le găsim beth coroana regală a Scoţiei nu măcitoare fidelă a înţelesului textu­
demne de ha'z, teatrul lui Shakes­ sunt decât o răsfrângere din glasul lui shakesperian, a fost în mâinile
peare, tot atât de vast şi de felurit surd al propriului său vis. Spre exprimentate ale dlui Zaharie Bârsan.
ca umanitatea însăs, rămâne mereu, culmile puterei se desfăceau mai * * *
cum i s’a mai spus, cel mai mare multe drumuri. Lady Macbeth e „Femeia îndărătnică,“ sau, mai
magazin de documente omeneşf. aceea care alege drumul crimei. exact: „Femeia domesticită“, e o
„Macbeth“ a fost un triumf de Macbeth devine astfel un instrument glumă italienească, străbătută de
netăgăduit pentru Teatrul Naţional în mâna mică şi nervoasă a unei pa­ zgomot, de veselie şi de soare, pe
din Cluj. care, înţelegând să-şi pla­ lide femei. Aceasta pune, în mâna care nesecata forţă creatoare a tri­
seze năzuinţele artistice şi dincolo tremurătoare a generalului viteaz, stului Shakespeare o modelează
de perip?ţiile „Cinematografului“ şi pumnalul care omoară pe bătrânul după cadrul celei mai amuzante farse.
de „Năzdrăvăniile divorţului“, în­ şi bunul rege Duncan. In viziunea Aşa cum s’a reprezentat de trupa
cearcă din când în când, spre lauda profundă a lui Shakespeare, deabia Teatrului Naţional d n Bucureşti,
sa deplină, realizări mai mult decât de-aci ’nainte se desfăşoară, în subt direcţia artistică a dluiP. Gusty,
onorabile din marele repertoriu al cumplita ei deslănţuire, tragedia „Femeia îndărătnică“ e plină de
literaturei dramatice universale. După crimei. Lady Macbeth, semnătoarea bufonerie, de şarji şi de exagerare.
„Oedip Rege“, reprezentat acum încordată a voinţei de a ucide, dis­ Probabil, că aşa se juca şi pe vre­
două luni, iată acum o nouă stră­ pare aproape cu totul, încă din scena mea lui Shakespeare. In orice caz,
duinţă încununată de succes. asasinării lui Duncan. Macbeth, ne-a dat prilejul să admirăm talen­
Tragediile lui Shakespeare purced, împirs fără reîntoarcere în pră­ tul unei excelente comediane, dna
aproape toate, delà un simţământ pastia crimei, se prăbuşeşte de-acum Marioara Zimniceanu, care a fost
elementar, de o esenţă firească, a încolo, fără să mai fie îmbrâncit de într’adevăr o Caterină delicioasă,
cărui creştere dincolo de hotarele cineva. — „M’am cufundat atât de arătând o intel genţă artistică suplă,
obişnuite deslănţuie o furtună pus­ mult în crimă, spune el singur, în­ o desăvârşită graţie, şi, la sfârşit,
tiitoare. „Romeo şi Julieta“ e tra- cât nu mă mai pot întoarce înapoi“. un humor fin, cu adorabile subîn­
ged a iubirei. „Oihelio“, a geloziei. Chinuit de frică şi de remuşcare, ţelesuri. Alături de dsa, d. Aurel
„Regele Lear“ e tragedia nerecu- pentru a-şi păzi tronul pângărit şi Athanasescu a jucat pe Petruchio,
noştiinţei. „Hamlet“, a nehotărârei. pentru a-şi regăsi pierduta linişte su­ bărbatul plin de îndemânare care
Astfel, „Macbeth“ e tragedia crimei. fletească,Macbeth trece dintr’un omor
ştie să-şi potolească nevasta, cu a-
Crima, cu toate căderile sile roşii, într’altul, până când cade el însuş, vânt gălăgios şi cu multă vervă.
cu toate gropile de întuneric în părăsit de încrederea în biruinţă, Ceilalţi, în frunte cu mucalitul d.
care se afundă, cu toate ecourile ei şubt ,tăişul sigur al săbiei lui Mac- Mânu, au exploatat cu spirit nota
chinuitoare. Crima, cu ezitările sufle duff. grotescă. şi au reuşit să înveselească
tului neîntinat în faţa înspăimântă­ In intţroretarea romantică a dlui o sală foarte binevoitoare.
toarei fapte de a ucide; cu însăş Zaharie Bârsan, această linie de A. //.