Page 15 - 1925-05
P. 15
15-M.1925 ----------------------- —— ----------C O S I N Z E A N a ------- ■ Pag. 71
Alegerea delà Reghinul- ca opera lor să se nască repede, sta — „Suferea prea mult, eram
Săsesc. — Alegerea parţială din şi fără prea multe dureri. Corneille, dator să i dau stricnină !“ Să zicem
cercul Rfghinului-Săsesc depăşeşte autorul atâtor celebre tragedii, îşi de pildă, că pe soacra dumneavoa
însemnătatea unui obişnuit eveni compunea piesele într'o complectă stră o doare măseaua. — „Ah, îmi
ment electoral, prin personalitatea întunecime. Deasemenea, filosoful vine să mă arunc pe fereastră!“
candidaţilor aruncaţi în luptă. Par Malebranche. M.lton, autorul „Para- zice ea. Acesta n’ar fi un motiv,
tidul naţional susţine candidatura d sului pierdut“ nu putea să scrie zicem noi, ca dumneavoastră să-i
dlui Voicu Niţescu, advocat din versurile sale splendide decât în faceţi vânt în stradă, dela etajul al
Braşov. In numele partidului popo făşurat într’un halat vechi de lână. doilea...
rului se prezintă d. Octavian Goga, Schiller şi-a scris „Hoţ:i“ în podul *
pe care nu mai e nevoie, credem, Şcoalei militare, unde mirosea a Jocul de domino. — Puţini
să-l recomandăm cetitorilor noştri. mere. Mirosul acesta l-a persecutat cunosc originea exactă a jocului
„Cosinzeana“ nu face politică, nici mereu, şi în aşa măsură, încât nu numit domino. Jocul a fost născocit
nu votează la Reghin. Prin urmare, scria un rând cum se cade, dacă de doi călugări din mănăstirea de
nici nu se pronunţă în favoarea nu avea cel puţin un măr pe masă. pe muntele Cassin, întemeiată la
nimănui, nici ingerinţe nu face. Buffon, autorul celebrelor descripţii a n u l 529 de sfântul Benedict, unde
Dacă, însă, sorţii fericiţi ai urnei naturale, de câteori se aşeza la s’a retras şi Carlomanul, fratele lui
se vor fixa asupra Dlui Octavian masa de scris era elegant îmbră Pepin cel scurt. Acest joc permitea
Goga, ne vom felicita pe noi înşine, cat, încins cu sabia şi împodobit d ept credincioşilor să se distreze
r
că un mare scriitor al ţârii va cu manşete de dantelă. E drept, că fără să calce regulele tăcerei, căci
pătrunde în parlamentul actual, aşa era moda pe atunci. Mezeray câştigătorul se mulţumea să mur
năpădit de atâta trivialitate. scria numai la lumina torţelor, chiar mure adversarului său primul verset
şi ziua, cu perdelele lăsate. Abatele al rugăciunei de seară, care începe
#
Gasté îşi închipuia cele mai bune cu aceste cuvinte : Dixit Dominus
Procesul dlui A. C. Cuza. — poveşti stând în vârful patului, jj- domino meo. Cu vremea, jucătorii
La 28 Msrtie 1925 se va judeca când cărţi singur. In felul acesta simplificară fără multe scrupula
procesul ordonat de m nisterul In- era sigur că va câştiga totdeauna. formula liturgică, păstrând un sin
strueţiunei dlui A. C. Cuza pentru gur cuvânt: domino, şi aşa fură bote
ideile polit ce ale acestuia. D. A. C. * zate pietrele lungueţe sau pătrate,
Cuza, se ştie, este unul din cel mai însemnate cu puncte diferite, şi aşa
învierşunaţi luptători împotriva pe Dreptul de a ucide. — La Pa rămase şi expresia pe care cel tri
ricolului evreiesc. De treizeci de ris s’a judecat luna trecută un pro umfător o pronunţă la sfârşitul par
ani necontenit, cu o stăruinţă fana ces de omor, care a răspândit multă tidei, ca să arate că. a câştigat:
tică, punârd la contribuţie deopo emoţie şi a deslânţuit nenumărate „domino“1
trivă argumentele ştiinţ fice şi con discuţii. O tânără poloneză şi-a
vingerea sa personală, profesorul de ucis logodnicul, bolnav de o boală
economie politică delà universitatea încurabilă, ca să cruţe acestuia du
din Iaşi face, ceeace se chiamă : rerile grozave în cari se sbătea.
antisemitism. Ceeace caută să osân Curtea cu juri din capitala Franţei
dească acum guvernul, prin comisia a achitat pe nefericita ucigaşe, care CETIŢI
;
de judecată a profesorilor universi a istorisit în mij ocul compătim rei
tari, sunt c edinţele acestui animator generale, cum victima o rugase, cu
ai energiei naţionale, care nu s’a lacrimile în ochi, să-i curme chinu
desminţit nicio clipă. In ceeace ne rile. Această sentinţă a fost primită,
priveşte, suntem convişi că se face cum era de aşteptat, în mai multe
o mare greşală. Acei cari cred, că chipuri. Ştiinţa modernă a pus de
d. A, C. Cuza, cu opiniile pe cori mult problema, dacă medicul are D O U À I U B I R I
le profesează, e punctul de plecare dreptul să sfârşească mai de g'abă POEZIE LIRICE
viaţa bolnavului, când nu mai e
al turburărilor studenţeşti, se înşeală. DE
In orice caz, nu pedepsirea doctrinei nicio nădejde pentru salvarea aces RADU MĂRGEAN
va reuşi să liniştească acţ unea. tuia, şi când suferinţele lui sunt
Agitaţia în sânul universităţilor într’adevăr de prisos. Răspunsul,
noastre nu va face decât să crească. până astăzi, a' fost, în majoritatea
cazurilor: nu. Nimeni n’are dreptul
Achitarea dlui A. C. Cuza se impune
ca un prim gest de reconciliere cu să ridice viaţa altuia. „Să nu ucizi!“
zice porunca a şasea. Omorul nu e
sp.ritul public din România de astăzi.
scuzabil, zice legea, decât în legi
timă apărare. Achitarea tinerei po
loneze, caie şi-a ucis logodnicul a
DIFERITE
fost primită cu aprobări generale, SE CAPĂTĂ
căci ea dăduse dovadă, mai nainte, la Administraţia revistei „Cosinzeana“
Scriitori capricioşi. — Inspira de o abnegaţie eroică, oferindu-şi
ţia poet că nu vine totdeauna s i n sângele pentru a obţine vindecarea PREŢUL 10l e ,
gură. Cei mai mari scriitori au avut bolnavului. Totuş, nu se poate tr¿ge
ciudăţeniile lor, obiceiuri sucite sau de aici o regulă generală. Gândiţi-
superstiţii copilăreşti, pe cari tre vă la câte abuzuri sunt cu putinţă,
buiau să le respecte, dacă doreau şi ce argument lesnicios ar fi ace-
