Page 3 - 1925-05
P. 3
15—111. 1925 C O S 1N 2E A N A ui Pag. 59
T Ă B L I T E L E D R E P T Ă Ţ I I
de VINTILĂ RUSSU-ŞIRIANU
SOLIDARITATE NAŢIONALĂ Românul (cu dor): Să mă scădeţi picior, şoptind): Neopotrivire de
domnule preşedinte ! cari.eter:
(O secţie a Curţii de Apel. Pro Preşedintele: Tribunalul îţi dă Ea (către avocat): Cum? (către
ces penal. E vorba de o „distru cuvântul în desvoltarea motivelor preşedinte): Da .. . (repede) nu ne
gere“ săvârşită la o moşie. de recurs. potrivim în caracter!
Avocatul apelantului, gras, rotund, Românul: (aiurit, buştean, se scar Preşedintele(muşcându-şi buzele):
mic, pistruiat, — este de .confesiune“ pină la ceafă): ??? Aşa? Dar asta se’întâmplă des...
ebraică, şi avocatul părţii civile, Preşedintele: Tribunalul respinge Avocatul (şoptind): Insulte grave.
prelung, slab, coroiat de nas, cu recursul ca nemotivat şi nefondat. Ea (vehement): Mă insultează 1
ochii roşii, este tot de „confesiune“ Românul (radios,): Să trăiţi dom • Preşedintele: Poate te violen
ebraică, stau faţă ’n faţă, ca Balca- nule preşedinte ! tează?
nul şi Carpatul). Avocatul (şoptind): Cruzimi, ex
Avocatul apelantului, (aprins): PROCES DE DIVORŢ cese . . .
Onorată Curte, dupăce am discutat (O secţie din Tribunalul Ilfov. Ea (martiră): Exprfc 1
angro, daţi-mi permisie să discut în Al o sută doisprezecelea proces de Preşedintele: Poate te bate?
detai. Eu vă dau cuvântul meu de divorţ). Ea (expresiv): Mă stinge !
onoare, că la ora şapte şi un sfert Preşedintele ('oficial): De ce ce Preşedintele (grav): E grav (către
am plecat cu trenul de persoane, reţi divorţul? şoţ): Dta ce ai de zis? E ade
la nouă şi cinci am sosit la moşia Ea (Intre 60—65 ani, grasă, vărat că o baţi?
clientului meu. Pe urmă am mân vopsită, teribilă): Păi ... nu ne în El (sincer): Eu ! ... pe ea (o
cat, am băut cafeaua neagră, şi la ţelegem . . . măsoară cu frică, ea îi aruncă o
ora zece noaptea am luat o torţă Preşedintele (rece): De câţi ani privire ameninţătoare) a . . . adică
şi un baston, m’am dus în pădurea sunteţi căsătoriţi? da . . . dacă zice ea . . .
cea mare. Ei bine, onorată Curte, Ea (încurcată, uitându-se lung Preşedintele: Prin urmare, cereţi
n’am găsit nici un indiciu.. . la El): Păi . . . aproape treizeci. totuşi despărţirea prin consimţământ
Avocatul părţii civile (mucalit): El (un chibrit gârbovit cu ţăcălie mutual ?
Onorată Curte, eu cred pe onoratul căruntă care tremură, cu bunătate, El (încurcat, priveşte la avocat).
meu coleg Tanenbaum că la şapte uitându-se lung la Ea): ... şi Avocatul (suflându-i): Nu, cauze
seara a fost în gara de Nord, îl opt . . . determinate de lege 1
cred că a mâncat (îi măsoară pân Preşedintele (înghiţind un zâmbet, El (năuc): Nu . . . ă . . . termi
tecul cu ochii) da, cum să nu cred, reluând raţionamentul): Aceasta nu nate . . . clauze . . . (disperat, is-
cred că a luat cafeaua, cred tot, constituie un motiv serios. bucnind). Să spuie domnu’ avocat..,
dar că la zece noaptea s’a dus sin Avocatul (călcând-o pe Ea pe ştie dumnealui !
gur în pădure, asta s’o spuie la
altul! Onorată Curte, eu evreu, el
evreu, şi vă spun că neam de nea
mul meu şi neam de neamul lui O CUCUVAE GEME ’NTRE RUINI
n’a fost noaptea singur în pădure !
G. Vladescu Albeşţi
*
O cucuvae geme ’ntre ruini
RECURS
Fărimiiuri şi zdrenţe-s casa ei...
(O secţie a Tribunalului CC. Un Blestem de moarte, hămăit de câini
biet român din fundul Teleormanu
lui a prezintat apel, — aşa i-l’a făcut Şi cucuvaia geme ’ntre ruini...
pe un pol grefierul de pe-acolo, —
în loc să facă recurs). Din gândul morţei, ea a prins un gând,
Preşedintele (maşinal). Ai făcut Cânt din prohod şi ţăndări din sicriu
apel ? In fiecare seară, rând pe rând
Românul (repede): Da, să trăiţi. Ascult blestemul, graiul ei pustiu...
Preşedintele (grav): Trebuia să
faci recurs. Tribunalul ţi-1 consideră
recurs. Aş vrea să 'ncremeneşti In casa ta
Românul (conciliant): Cum vreţi Intre blesteme, zdrenţe şi ruini!
dumneavoastră... Sfărâmături, din ochii tăi, aş vrea
Preşedintele: De ce ai atacat car Să le desprind, să le arunc la câini,
tea de judecată. Du eşti mulţumit
cu judecata dată de dl judecător? M-aşteaptă ’n lume cântece şi flori
Românul (se uită împrejur, cu
frică): Ba da, să trăiţi, mulţumit 1 Ş-atâtea doruri lângă mine chem..,
Preşedintele: Atunci, de ce ai Tu, coabe rea să te prefaci în zori,
)
mai venit? Sfărâmături, ruină şi blestem .,,