Page 9 - 1925-05

15-111 1925 T C o S l N Z E A N A i'ag. 65

0 NOUĂ NĂSCOCIRE MINUNATĂ: TEATROFONIA

ORICINE POATE SĂ ASCULTE, LA GURA SOBII, O OPERĂ
DE W A G N E R SAU UN CONCERT DE P A D E R E W S K Y

Ziarele au comentat la vreme, cu invenţia nu s’a răspândit prea mult. reformă al teatrofortului, care bazat
amănunte utile, de radiotelefonie, Ascultătorul era silit să ţină necon- pa alte sisteme, nu mai redă acea
cari au avut Ioc de curând în di- tenit receptorul la ureche. In afară dezagrabilă nazalizare foarte obiş­
ferite oraşe ale României. O ase-, de oboseala pe care o resimţea nuită la fonograf. Iată în ce chip
menea plăcută experienţă s’a făcut - astfel, acesta trebuia să îndure ’ şi se rezolvă această problemă. Pe
şi la Cluj, unde câţiva ingineri din neplăcerea de a nu se putea mişca, scena Operei, a Teatrului sau a unei
localitate au chemat câţiva invitaţi fiind’legat prin firul telefonic de săli de concert, sunt aşezate micro­
privilegiaţi, să asculte o şedinţă un Ioc anumit, foane magnetice foarte sensibile
de muzică dela câteva mii de chi- Prin folosirea aşa numiţilor am- cari impresionate de vibrarea glasu­
lometri. * plificatori şi a lămpilor cu trei elec- lui artiştilor, dau naştere unui cu­
rent microfonic, pe care, la rândul
lui, îl culege imediat un amplifica­
tor aşezat în subsolul clădirei. In f.e-
care local de spectacole sunt doi
amplificatori. Pentru a le pune la
adăpost de orice alt sgomot, străin
de muzică sau de declamaţie, am­
plificatorii sunt închişi în dulapuri
izolatoare, cu pereţi dublii şi căp­
tuşiţi cu vată. Microfonul, impresi­
onat de glasul actorilor, duce spre
primul amplificator un curent foarte
precis şi foarte limpede, însă foarte
slab. Carnet a de amplificare a teat­
rului sau a Operei are însărcinarea
de a da acestui curent, fără să-l
d formeze şi fără să-l întunece o
intensitate egală cu aceea a unei
convorbiri obişnuite la telefon. Subt
această formă, curentul- ajunge la
postul ccnlral-teatrofonic. Aci el
este supus unei nouă amplii.cări,
care-i dă puterea necesară pentru
că vorbitorul să poată funcţiona în
bune condiţiunei. Apoi, trece întru
Baritonul Cardon cântând in opereta Domnul de La Palisse pe scena Teatrului un distribuitor, care are atâtea lămpi,
Trianon din Paris. — In faţa rampei, la dreapta se zăresc cele două microfoane câţi abonaţi sunt. Telefonistele pri­
electromagnetice, cari duc sunetele mai departe. mesc aci cererile publicului, punân-
du-i în comunicaţie cu teatrul pe
Oraşele mari din ţările apusene trozi transimterea sunetelor la dis­ care acesta îl doreşte, prin mijloci­
cunosc demult ingenioasa utilizare tanţă se face acum printr’un vorbi­ rea centralelor telefonice ale poştei.
a telefonului, care poate să trans­ tor,, în condiţiuni admirabile de Abonatul n’are nevoie, prin ur­
mită la o distanţă destul de însem­ preciziune şi claritate. Progresul mare, de nici un alt aparat prin
nată reprezentanţele de Operă sau săvârşit cu ajutorul acestor noui care să potrivească sunetul, de
orice alte producţii muzicale. In procedee de a întări sunetele e nicio pilă electrică şi de nici un
hotelurile de lux, călătorii din fie­ evident. Publicul nu mai are sen­ accumulator. Un simplu „vorbitor*
4
care odaie au astăzi Ia îndemână, zaţia, că ascultă muzica prin broasca pe care-1 pui în mişcare ca pe o
în sch'mbul unei taxe modeste, un dela uşe. Dimpotrivă, porţile sălii lampă electrică, învârtind comutato­
aparat telefonic, graţie căruia pot de spectacol sunt larg deschse, şi rul. Şi în salonul liniştit, între cei
asculta, după voie, sau concertul fiecare poate să ia loc,în nrjlocul patru pereţi, ai odăii, la gura sobei,
unui tenor vestit, sau orga unei celorlalţi auditori. o familie întreagă se poate desfăta
catedrale catolice, sau corul unei Telegrafia fără fir, cu încercările în valurile de armonie ale unei
biserici în timpul slujbei, sau spec­ sale actuale, a discreditat puţin capo d’opere muzicale.
tacolul întreg al unei opere de Verdi, succesul vorbitorului, care adaugă Iluzia spectacolului e perfectă, şi
de Gounod sau de Wagner. Cu aproape totdeauna, la sonoritatea n’ar mai rămânea decât cinematog­
toate acestea tehnica adoptată până vocilor sau instrumentelor, şi unele rafului să complecteze imaginea,
acum nu dădea acestei distracţii sunete străine. Această alterare a aducându-ţi, la domiciliu şi jocul
decât un farmec relativ. De aceea, cântecului a fost înlăturată printr’o actorilor, Dar plăcerea muzicală