Page 11 - 1925-06
P. 11
30—III. 1925 - - - - - - - - - - - — - - - - - - ■ ■ C O S I N Z E A N A •4. Pag. 83
CUIBUL
MARI A Dr. BOTIŞ-CIOBAN
Am un cuib drăguţ în care
Puişorii mi vesel cântă,
Şi senina lor cântare
E curată şi e sfântă.
Pe când lumea din afară
îşi urmează rostul ei,
Dr. ONISIFOR GHIBU: şi-apoi a ţăranilor basarabeni. S’a Eu din zori şi până'n seară
CUM S’A FĂCUT UNIREA BASARABIEI constituit „comisia şcolară moldo îngrijesc de puii mei.
venească“ cu menirea de-a deschide
Faptele mari, Intrate in domeniul tot felul de şcoli româneşti, s’a în
istoriei, s’au petrecut aproape tot locuit alfabetul rusesc cu cel latin, Şi-o mai mare bucurie
deauna în vremurile cele mai tul s'au ţinut cursuri româneşti cu în Decât asta nu ştiu, nu-i. —
buri, când viaţa popoarelor se afla văţătorii şi s’au tipărit cărţi şi ga Mulţumescu-ţi, Doamne, Ţie,
în faţa unei răscruci a drumurilor. zete între cari „Ardealul“ prefăcută Pentru cuib şi pentru pui.
Pentru neamul nostru răsboiul mon^ a noi în „România Nouă“ care avea
dial şi urmările lui au dovedit-o ca scop „unirea politică a tuturor
îndeajuns. Ajunşi la răscruce, Ro Românilor“. Sub aceste imbolduri,
mâni risipiţi sub emblema apăsă „Alexandru Lăpuşneanu“, pline a-
toare a atâtor stăpâniri streine şi- alături de frumoasa muncă a puţi mândouă de acţiune şi dramatism,
nilor cărturari băştinaşi s’au creat
au simţit chemarea istorică şi au „Cohortele moldoveneşti“, s’a decla întâia a fost prelucrată pentru scenă
alergat de pretutindeni pe drumul rat autonomia Basarabiei, apoi Ba de Alexandri în „Cetatea Neamţu
care ducea la întruchiparea Româ sarabia-republică în cadrul Rusiei lui“ şi-acum o parte a celei din
niei Mari. Din clocotul năprasnic al federative şi în urmă unirea. urmă ne-o dă dramatizată într’un
răsboiului ţara a ieşit sângerată dar act dl G M. Zamfirescu. Din
întregită, aducând deodată cu în Toate momentele şi toţi factorii „Alexandru Lăpuşneanul“ d. Zam
vierea ei unirea tuturor Românilor. importanţi ai unir i Basarabiei şi ai firescu a luat cap. II cu „Ai să dai
In broşura anunţată — conferinţă pregătirii ei sunt cuprinşi în pagi sama Doamnă“ şi cap. III cu „Ca
apărută în B b iot ca culturală a nile puţine ale broşurei într’o sin pul lui Moţoc vrem“ şi şi-a înche
Astrei — dl. prof. univ. Dr. O. teză scurtă dar luminoasă, având o gat „Cuminecătura“ Dsale. Subiectul
Gh bu expune p? scurt, în linii bogată valoare documentară. înche fiind atât de cunoscut nu vom in
c'are şi prp'ise chestiunea unirii ierea : „s’a uitat că unirea s'afăcut sista asupra lui, atât doar că dl
Basarabiei. Răpită mai bine de-o în prima linie prin cultură nu prin Zamfirescu a omis unele părţi din
100 de ani, lipsită de orice cu'tură politică şi că ea nu se poate întări Negr zi şi-a întrodus şi câte-un
naţională, această parte ruptă a definitiv decât tot numai prin cul amănunt nou. Blestemul sguduitor
Moldovei a făcut mai întâiu pasul tură“ e cuvântul înţelept al unui al Maicii lui Cătălin, Scena Doam
hotărâtor al unirii la 27 M^rt s. v. om clar vâzător şi cei chemaţi ar nei cu Maica Evlampia, ori cea din
1918 Cum se explică această ade tnbui să-l ia aminte. Accesibilă tu urmă cu coconul Bogdan şi cu în
vărată minune — se ’ntre?bă dl turora prin ieftinăbtea şi st Iul ei genuncherea de căinţă la glasul
Ghibu — rând peste tot întinsul clar. broşura dlui Dr. O. Gh bu se clopotelor, a lui Lăpuşneanul, sunt
B sarabiei nu se afa o s ngură împune să fie cetită de toţi acei ce dintre cele mai reuşite. Bine prins
şcoală româ ească, rând pătura de nu se îndestulesc cu vorbele de coloritul local aşa după cum e de
n
r
sus era usif cată când nu fxistau multe ori goale dar vâ turate cu scris în nuvelă; caracterele definite
d^< ât 2 publi. aţii una săptămânală meşteşug ale unor politiciani, şi de în linii sigure şi viguroase. Dure
cita lunară şi acele cu slove ruseşti, cei ce vreau să cunoască mai adânc rea Doamnei, săibăticia vicleană a
şi când ţaranul „ştia că e moldo- frământările închegării României de lui Lăpuşneanu, spiritul slugarnic
van şi că are de stăpân pe Ţar astăzi. şi linguşitor al lui Moţoc ori al
care vine îndată după Dumnezeu“? Armaşului, sufletul drept al Postel
Iată în rezumat răspunsul pe care-1 GEORGE MIHAIL ZAMFIRESCU: nicului Veveriţă şi clocotul celor
spicuim din cele 20 de pagini ale CUMINECĂTURA, „proşti dar mulţi“, sunt tot atâtea
broşurei: Unirea s’a făcut în prima laturi reuşit dramatizate ale nuve
linie prin cultură. Vitregia sorţii a comedie tragică Intr’un act. lei, iar limba păstrând aroma ar
făcut ca de-odată cu dureroasa re Istoria noastră împletită cu biru- haismului complectează în mod fe
tragere a armatei, o mulţime de in inţi şi înfrângeri, cu patimi şi cu ricit acţiunea.
telectuali să iee drumul pribegiei intrigi, cu bucurii şi năcazuri, pă Toate aceste ne îndrituesc să
spre uriaşele stepe ruseşti. Opriţi strată în slova colbăită a cronicelor spunem că încercarea de dramati
cei mai mulţi în Basarabia între ori în hrizoavele mucegăite, a atras zare a nuve'ei lui N<gruzi e îndea
fraţi, atunci când dincoio de Nistru încă delà începutul literaturii noa juns de reuşită şi că prin „Cumi
a isbucnit flacăra revoluţiei, ei, pri stre atenţia mânuitorilor de condei. necătura“ talentul dlui G. M. Zam
begii ardeleni şi bucovineni, pro Intre cei dintâi care au luat-o ca firescu se arată destoinic şi in do
fesori şi preoţi, au început opera material se înşiră C. Negruzi cu meniul literaturii dramatice.
de luminare, întâiu a intelectualilor nuvelele „Sobieţki şi Românii“ şi TEOFIL BUGNARIU
