Page 14 - 1925-06

âg. 86 ---------- ------------------------- C O S I N Z E A N A 30—îü. 192o

proces, care era de altfel perfect mai multă iibertate a celor dintre Aiurea şi la noi. Isus a fost
gata pentru a lăsa să se desfăşure. Drava şi Sava,— i se răspunde pe Dumnezeu şi totuşi a fost vândut
— De sigur, că ministerul public nu acelaş ton, nu mai puţin brutal şi de-un ucenic de-al lui, mirare-i
poate trage din această amânare nu mai puţin prefăcut. „Numai şinele deci dacă noi simpli muritori am
niciun folos şi că situaţia inculpa­ de fer mai leagă azi Croaţia de fost şi suntem încă mereu vânduţi?
tului numai înbunătăţi se poate din Belgrad“, — declară într’o misivă a Şi dacă blândul fiu al Măriei şi-ar
punct de vedere moral până la o sa dârzul Rădici şi ’n cuvintele ace­ purta pentru a doua oară paşii pe
nouă sesiune, dacă peste tot pro­ stea se poate ceti tot: şi răzvrătire drumurile pământului, ar fi vândut
cesul va n ai ajunge vreodată să şi nesupunere ş' temeritate. Politica iar, nu odată, ci de zeci şi zeci
se desbată şi nu va veni o amncs- lui Paşici e adnvrabilă, fără ’ndo- de ori. Sucirea albă a greilor ar­
tie oarecare ca să-l caseze. ială. Ea precipitează vehement des­ ginţi ispiteşte şi acum pofia vicle­
* făşurarea unui proces logic şi — anului şi spiritul neastâmpărat al
O aniversare scumpă. In fuga inevitabil. lui luda a renăscut în lungul şir al
condeiului publiciştii înregistrează a veacurilor nui sălbatic, mai setos
şaptea aniversare a unirii pământului DIFERITE şi mai negru. Acest târg ruşinos
basarabean cu cel al României de nicăiri nu s‘a arătat în toată goli­
ieri. Este un moment preţios, de-o 10.455,870. Cifra e ca orice ci­ ciunea lui ca în anumita presă ro­
însemnătate rară, fără îndoială şi se fră, bine rotunjită şi îndeajuns de mânească (ce ironie !) din timpul
perândă şi pe dinaintea ochilor no­ lungă ca să poată aprinde pofta ocupaţiei nemţeşti. Istoria e proas­
ştri acele întâmplări, care au premers celor ce râvnesc mult. Tradusă în pătă şi amintiria ei ne doare încă.
l
actului unirii şi toată scena aceasta bani, în ciuda valutei slabe, ea ar Dar nu tot aşa s au petrecut lucru­
măreaţă şi’n veci neuitată. Am fost fi capabilă să umple... buzunarele rile în alte părţi. Sub titlul „O glo­
doar dintre aceia şi noi, care am oricărui om cu pretenţii cât de pu- rie a jurnalismului“ se dă în „Sa­
încercat să netezim spre această ţ'n modeste. Şi de fapt ea repre­ lonul literar“ o scurtă expunere a
unire drumul şi ne-aducem perfect zintă nu suma tuturor gropilor de activităţii presei clandestine din
aninte de câtă oboseală a fost ne­ pe străzile Bucureştilor, nici cea a Belgia ocupată. Când armatele Kai-
voie, ca să convingem pe cei cu care înjarăturilor subtile din Camera de­ seru’ui călcând sub copitele cailor
conveniam, că o unire a Basarabiei, putaţilor, ci o respectabilă sumă de orice respect al dreptului au năvă­
cu ţara mamă însemnează o rege­ parale, în Lei româneşti. Se va în­ lit în Belgia, toate ziarele libere
nerare a forţelor politice şi econo­ treba : în avere cri în datorie? Nici au încetat de-a mai apărea. Şi-aicf
mice naţionale şi întronarea unei una, nici alta. Pur şi simplu: sub ameninţarea pumnului german
nefăţărite şi sincere democraţii în 10455,870 (ceteşte Lei) e suma se scrie cea mai frumoasă pagină
viaţa publică a ţării... Şapte ani cheltuită într’un an (1924) de lo­ din istoria presei moderne. Pe as­
s’au scurs de-atunci şi aceste pro­ cuitorii a lor 5 comune din j jrul cuns, prin pâne şi printre zarza­
misiuni nu s’au întruchipat. Cărtu­ Botoşanilor pe băuturi spirtuoase: vaturi, începură să sosească şi să se
rarii crdeleni şi bucovineni, care au „Vin, bere şi rachiu“. Zece milioane vândă chiar sub nasul Nemţilor,
fost propagatorii acestor idei şi au patru sute cincizeci şi cinci de mii ziarele oraşelor neocupate încă.
sugerat în sufletul atâtor fraţi basa- opt sute şaptezeci Leii Câte şcoli Neîndestulind cu numărul lor mic
rabeni credinţele acestea, au şi acum sănătoase, câte aj itoare cerute şi trebuinţele atâtor buni patrioţi,
datoria să nu uite făgăduelile făcute câte lucruri bune nu puteau izvorî s’au bătut la maşină şi s’au
şi să lupte din răsputeri, ca ele trup din ei ! Şi aşa câtă mizerie şi să­ răspândit aşa. Sub şpionări fără
să se facă. Este o elementară datorie răcie, câte certe şi bătăi, câte boale sfârşit, sub ameninţări apar aşa o
de conştiinţă aceasta şi mai presus de şi nenorociri, câţi copii idioţi şi mulţime de ziare. Multe sunt
toate e o datorie naţională, căci fără nefericiţi nu au adus! Suma e nu­ descoperite, dar îndată ce se sting,
de acest spirit larg democratic şi mai pentru 5 comune, şi de câte altele apar. Se începe o luptă aprigă.
fără o perfectă echitate socială, în ori câte cinci nu avem? lată neno­ Apar jurnalele: Le Vérité, Le Belge,
Basarabia nu se va înstăpâni nici­ rocirea noastră. Iată unde ni se Patrie, Mctus etc. Un bătrân de 74
odată ideea indistructibilitâţii sta­ duce tăria, averea şi fericirea... ani începe să tipărească pe ascuns
tului român. * Demult în sângele strămoşilor ziarul „Libre Belgique“ care urmărit
Spre o desfăşurare logică. noştri încă a colcăit glasul patimei, de nemţi apare zi de zi, peste tot
Lupta politică pe care o dă guver­ dar voinţa şi tăria unui profet i-a şi nicăiri. Instalat odată în faţa Co-
nul lui Băşici împotriva Croaţ ei lui sfârşit chemarea. Azi oare nu se va mandaturei nemţeşti, altă dată pe
Rădici, se desfăşură din ce în mai găsi între urmaşii profetului un nou câmp şi de cele mai multe ori în-
repede şi mai — logic. Forţei bru­ apostol, care să smulgă rătăcirea tr’un automobil condus de Belgieni
tale, cu care bătrânul premier sârb atât de adâncă a aceleiaşi patimi? în haine militare nemţeşti, a apărut
încearcă să sugrume avântul spre E timpul suprem . .. cinci ani în şir, cu cele mai mari