Page 15 - 1925-06
P. 15
30--III 1925 ----------------------------- ------------ C O S 1 N Z E A N A - - - - - - Pag. 87
greutăţi în 10, 20, ba chiar în 30,000 păpuşei şi este surprins de clarita când amintesc de ei, tremură ca
exemplare. Intre Belgieni nu se aflau tea vocei, de technica perfectă, cum de-un dujman înfricoşător, care ar
trădători. Când autorităţile nemţeşti şl în special de tonurile mlădioase fi băgat groază în timpuri necu
au oferit un premiu de 75,000 fr. şi dulci ale vocei sale, voce ce se noscute în strămoşii lor. — Daca
denunţătorului, rezultatul a fost o află în plină desvoltare. colonelul Fawcet va isbuti s’ajungă
slraşnică păcăleală, căci se denun Dacă mai adaugăm faptul, că până acolo şi va putea verifica a-
ţase cu adresă exactă o statue din manifestaţia ce s’a-făcut în capitala ceste presupuneri, el va face una
mijlocul pieţii. Multe au fost peri Vienei tinerei noastre conaţionale, dintre cele mai importante desco
peţiile acestei prese ascunse şi mari a eşit din comun, prin faptul că a periri pentru omenime.
i-au fost jertfele. Mulţi redactori au fost aplaudată în plină scenă, în-
fost prinşi şi pedepsiţi cu moarte, trerupându-se pentru câteva clipe
SCRISORI DELA REDACŢIE
şi totuşi nu s’a aflat Iuda. Cetind orchestra, putem să ne mândrim cu
V. S. Lucrarea Dstrâ nu se potriveşte cu
numai aceste pagini şi-un val de perspectiva, de a auzi — nu peste cerinţele revistei noastre.
înălţare te cuprinde în faţa atâtor mult timp — absolventa Academiei
lupte îndârjite şi drepte naţionale. de muzică din Viena, debutând în P U B L I C A Ţ I I N O U I
La noi? Ce-a fost la noi ?.. O ştie Operele noastre de Stat. — Editura „Cartea Românească“ —
toată lumea. Astăzi vânzătorii înstă Noi, cari aplaudăm cu atâta fre Th. D Sperantia. Aaecdote botezate,
voi. IV, e t ţ i a IV, Iei 40. — Teatru de
riţi din ruinele nenorocirii noastre nezie artiştii străini, ori de câte ori familie, 14 piese, lei 48
se plimbă liberi şi veseli. Iuda; că se avântă pe la noi, înregistrăm cu Zahatie Bârsan. Se face ziuă, versuri
lei 45.
a fost Iuda şi totuşi s’a spânzurat satisfacţie faptul, că şi elementele Al. Vlahuţă. Amurg şi ziuă, lei 30
.
sub focul remuşcării păcatului... noastre sunt apreciate în străinătate. Al Odobescu. Basme mitologice. 3 lei.
Petru Pavlov Prohodul lui Isus Cdstos,
Dar fapta, lor nu se uită şi nu se * 8 lei.
Alice Gabrielescu. Isprăvi lui Urau,schiţe
va uită îrcă multă vreme. Şi-i bine Civilizaţie de 15,000 de ani. şi povestiri pentru copii, 50 lei.
s’o ştie asta toţi Iţigii, Şloimii şi Cetitori inoştri îşi mai aduc, de sigur, llarie Chendi, Foiletoane, 35 lei.
A. Daudet: Povestiri, traduceri de P.
Froimii noştri. aminte de romanul nostru publicat Dima.
*
Prosper Merimee: Columba, trad. Na-
acu-s doui ani: „Lume pierdută“.
talia Ios’f.
Un succes românesc în strei- Ei bine, ceeace romancierul englez Sever Pavelescu: In lumea vegetalelor.
nătate. Ziarele ce ne sosesc din A. Conan Doyle îşi închipuia atât E. Zola: Cum mor oamenii, trad. losif
Nădejde.
Viena şi între acestea în spe de fantastic, pare a fi o realitate, Alte edituri:
cial: „Wiener Journal“, şi „Tageszei cu o mică corectură. Colonelul englez Onsifor Ghibu Infmţarea patriarhatu
tung“, ocupându-se de reprezenta Fawcet a făcut institutului de geo lui românesc, — extras din „Societatea de
mâr.e“.
ţiile date de Academia înaltă de grafie din Londra o comunicare, Leca Morariu. Institutorul Creangă. Edi
prin care susţine, că ar exista în
muzică şi artă din capitala Austriei,— tura „Glasul Bucovinei“, 30 lei.
Căminul, rev stă lunară, apare în Focşani,
înregistrează cu multă căldură de adevăr în regiunea Amazonului o s'rada Plevnei 6
butul unei românce, a D-rei Con astfel de lume pierdută, înconjurată Diogene-Spartacus de Louis Combts şi
Ebou ala-el-Muarri de Dr. Abdulah Djeo-
stanţa Bădescu, în partitura de de djungele de nepătruns şi afir- del, în româneşte dl P. Moşoi. Biblioteca
coloratură a Păpuşei din „Povestirile maţiunile aceste au aflat crezare, „Revista Ideei“, 10 lei.
lui Hoffmann“. iar în primăvara asta colonelul ar "EX LIBRIS"
Succesul acestei tinere artiste, fi şi pornit să verifice la faţa locului
elevă favorită a Profesorului Forsten credinţele sale. După spusele dânsu REVISTA BIBLIOFILILOR
dela Academia de Muzică preocupă lui ar exista acolo, un oraş izolat, SI A CĂRTURARILOR
presa în mod deosebit şi din critica cu locuitori albi, care au o civilizaţie Supliment EX LIBRIS MEDICI
ce i se face, putem întrevedea o de 15,000 de ani. Colonelul Fawcet Apare lunar. Numărul 1
mare artistă pentru viitor. După îşi sprijină credinţa aceasta pe apare în luna Aprilie 1925.
„Tageszeitung“ coloratura D-rei spusele unor indieni din regiunile Va aduce regulat recensiile
Bădescu conţine cristalizări de o cele mai extreme ale marelui noutăţilor literare, apărute în
claritate rară, „Wiener Jurnal“ arată fluviu Amazon, printre cari, dân limbile română, franceză, ger
că nuanţările coloraturei sunt de o sul a petrecut timp de 10 ani mană, maghiară — uneori —
vibralitate uimitoare, că prosedă ca militar. Acest oraş ar fi locuit şi engleză, după un sistem
tehnică extraordinară şi o pro de o rassă albă de oameni, care nou: fiecare operă in limba,
nunţare muzicală deosebită în păr au o civilizaţie cu totul neînchi în care s’a scris, într’un stil
ţile înalte. In fine „Reichspost“, puită. Ei cunosc luminatul cu raze simplu şi neîntortochiat. Abona
organul atât de sever în r^censiile violete şi trăesc într’un singur oraş mentul Lei 120 pe un an
sale muzicale, arată uşurinţa cu care încunjurat cu ziduri mari din care Cereţi prospect de la
tinăra artistă a interpretat -pentru nu ies niciodată. Cunosc probabil LIBRĂRIA LEPAGE
prima oară rolul destul de greu al şi electricitatea şi triburile indiene EDIT. “EX LIBRIS“ CLUJ.
