Page 2 - 1925-06

Pag. 74 — C O S I N Z E A N A 30—III. 1925

D U P Ă R E G H I N

DE
SEBASTIAN BORNEMISA

E primăvară. Soarele bine­ cleri şi să tragem concluzii ridicăm cu energie protest îm
făcător dogoreşte culmile dea­ electorale din tot vraful acela potriva acestui brutal atac la
lurilor şi brazdele negre de de insulte şi de calomnii, pe bunăcredinţa opiniei publice şi
pământ sclipesc lucios în smocul care pressa de, şi fără partid, le a să cerem să înceteze astfel de
de raze, ce le mângâie dulce. vânturat cu o nobleţă atât de lupte electorale. Naţia noastră
Viaţa a ’nceput să bată cu risipitoare, cu acest prilej. Prin scăpată abia de câţiva ani de
toată puterea şi ea cere muncă, sufletul nostru vrând-nevrând umilire, de-o terorizare şi de-o
cere osteneală, cere mişcare, trece însă icoana acestor lupte robire funestă a voinţii sale,
iar ţăranul, care simte aceasta electorale şi ne întrebăm gân­ nu-i este nimănui îngăduit s’o
mai intens decât orăşanul, se ditori, care este psihologia acelor cufunde din nou într’o mocirlă
scoală deodată cu zorii şi iasă mii de săteni, cari timp de trei morală şi s’o deprindă cu gân­
pe hotarul larg, ca să ’nfigă cu săptămâni au văzut gonind prin dul, că în ţara aceasta şi-a în­
lăcomie ferul lucios al plugului satele lor sute de automobile, fipt iremediabil rădăcinele o
în umedul pământ. Din brazda au auzit oameni cu răspundere şi plagă socială care nu se mai
binecuvântată, pe care braţul cu pretenţiuni de perfect echi­ poate vindeca. Este de datoria
lui vânjos o samănă, va răsări libru sufletesc sămănând min­ noastră a tuturor, să căutăm
mâne bogăţia binefăcătoare şi se ciuna şi calomnia fără pic de a pune stavilă acestui diabolic
va bate aurul strălucitor, care jenă şi au fost martori până şi curent de descompunere şi să
ridică palatele măreţe şi cimen­ la bătăi odioase şi la înjurături alungăm de pe satele noastre
tează temelia ţării... ca la uşa cortului ? microbii aceştia virulenţi ai
Frânturi de gânduri, pe cari Oare aceasta să fie educaţia corupţiei morale a unui popor.
le dăpănam a douazi după ale­ politică, pe care poporul nostru Alegerile de deputaţi, dacă sunt
gerea dela Reghin, când trenul o aşteaptă dela fruntaşii săi şi aşa un rău inevitabil, să nu
mă ducea fără ostoi deacurme- chiemaţisă-i facă cunoscute cu­ fie cel puţin şi un rău ireme­
zişul Câmpiei spre valea Mu- rentele şi ideile sociale şi eco­ diabil, cum pare a fi şi proas­
răşului, atât de dragă sufletului nomice ale vremilor de astăzi? păta alegere dela Reghin, în
meu. Şi cum priveam hotarul Acestea să Le metodele de care bunul simţ şi judecata
larg şi zarea, care se tivea de- o educaţie, acestea să fie căile rece a massei electorale a fost
limbă de pădure pe-o culme de înrâurire asupra sufletelor pentru cine ştie câtă vreme
îndepărtată, — am aruncat ochii lor obidite şi acestea să fie, compromisă şi infectată.
deodată pe teancul de gazete, însfârş-t, drept ţintele finale ale Iar de încheiere am avea o do­
ce zăceau alăturea de mine. unei lupte electorale? Nu cre­ rinţă: ca pentru refacerea morală
Litere de-o şchioapă ţipau stri­ dem şi de sigur, că nu o cred a cercului Reghin să se chel-
dent în uruitul roţilor, zugrăvind nici aceia, care au vânturat şi tuie acum cu o propagandă
ingerinţele electorale, bătăile la Reghin perversitatea morală culturală măcar a zecea parte,
şi valurile de beutură, care ar fi şi au înălţat tronuri falşe min­ din ceace s’a cheltuit cu pro­
contribuit din greu la educaţia ciunii şi calomniei. paganda politică. Poate aceasta
cetăţănească a acestui cerc Dar, nu avem intenţia să ar fi totuş o compensaţie, pe
electoral. Desigur, e departe facem simple constatări şi in­ care poporul de-acolo o me­
de noi gândul, să facem apre- criminări ! Ţmţa noastră e să rită, pe bună dreptate.