Page 4 - 1925-06
P. 4
Pag. 76 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C 0 S 1 N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - --------------------------- 30—III. 1925
Vacanţa prezidenţială din Germania R E V E D E R E
Cel dintâi preşedinte al re Moartea lui Ebert deschide Constantin Crişan.
publicei Germane, Fritz Ebert, acum, fireşte, largi terenuri şi M'am reîntors trudit acasă
a murit la Berlin în cea din prilejuri pentru a se încerca Din larma marelui oraş
urmă zi a lunei Februarie. Cu din nou acest lucru. Peste ca Pe-un drum ce se tăia ogaş,
ţitul operator al vestitului pro pul demnitarului Simon, care Prin lanurile de secară
(Un drum pustiu şi strâmb de ţară).
fesor Bier n’a mai putut salva ţme şi locul de preşedinte
viaţa aceluia, care a fost atât până la noua alegere, valurile
De-asupra luna visătoare
de mare şi-atât de loial cetă luptei pentru prezidenţie se C’un chip bolnav, îngălbenită
ţean al ţării sale. El s’a stins asvârl furioase şi ce nu se In târguri sta încremenită,
de-o peritonită, la vârsta de ’ncearcă, pnetru ca să se Un miros dulce, de sul fină
Şi-o ploae rece de lumină
53 de ani, când alţi oameni ajungă acolo, unde Fritz Ebert
Cernea văzduhul înspre zare ..
politici abia încep să urce trep
tele mai înalte ale vieţii de stat. întinsul mort era pustiu
De sigur că moartea lui a lă Şi nici o umbră călătoare
sat în urmă multă şi neţăr Părea că singur eu sunt viu,
Şi că viaţa mea mă doare...
murită jale la mulţi şi dintre
Vream ca să uit ce am lăsat,
compatrioţii şi dintre adversarii
In urma mea, când am plecat.
săi, — căci locul lui Fritz Ebert Mergeam tăcut şi’ngândurat,
nu se poate cu uşurinţă um Şi mă ’ ntrebam: „la ce-am venit
a
plea, rnai cu seamă astăzi, când Când totu-i mort şi-i pusiiit? ...
în Germania curentele şi par
Apropiindu mă de sat
tidele politice îşi discută cu
Simţii — uşor — cum câinii bat,
atâta înverşunare nu numai lo Şi-am stat în loc — şi-am ascultat:
curile în parlament, ci şi scau Ebert, De-odat'un chiot de flăcăi
preşed ntele rep b icei germane
nul prezidenţial. Moartea lui mort deunăzi A clocotit prelung, pe văi,
Şi alte chiote atunci
este, deci, aproape unanim a ajuns atât de liniştit şi unde
Răspunsu-le-au prelung, din lunci,
plânsă, deşi omul, care a trăit a stat atât de senin, pentrucă-1
Prin aurita nopţii ceaţă
şi a luptat atâtea decenii indicase pentru acest loc ge Simţeam un freamăt viu, de viaţă...
ca să poată ajunge dela mo niul lui cel bun şi puternica îmi prinse inima a-mi bate
desta masă de administrator sa personalitate, care la un Năvalnic pieptul să mi-l spargă...
de gazetă până la biroul luxos moment dat nu s’a putut în Avuse sufletul dreptate
Ca să mă ’ntorc din lumea largă.
al unui preşedinte de republică, locui prin nimeni şi prin nimic.
nu a fost cruţat de lovituri nici Că a avut şi amărăciuni, e °8§#§8°
în viaţă şi nici după moarte. firesc, dar că le- a avut, a fost nu
Noaptea pe lac
Naţionaliştii germani şi sparta- mai spre nenorocirea ţării sale,
chiştii bolşevizaţi nur-au putut căci ele i au agravat boala şi V. B. ALCAZA
bunului şi popularului Fritz E- i-au grăbit sfârşitul cu o oră
Noaptea calmă-şi trage storul,
bert ierta niciodată, că Ie-a mai curând.
Lacul tremură în unde,
tras de-atâtea ori dungă peste Lupta ce se dă pentru mo
Văntu'n trestii lin pătrunde
socoteală şi a păzit cu o ener ştenirea sa acum, trăind el, Iar arinu-şi spune dorul,
gie de fer constituţia republicei s’ar mai fi putut spre binele Leşitei ce'n stuf s’ascunde.
germane, pe care şi unii şi alţii ţării' amâna, dar izbucnind odată,
Numai luna, le priveşte
dintre cei doui adversari ai lui, ea va fi grea şi furioasă, căci în
Depe bolta-i albăstrie —
ar fi dorit atât de mult, ca sintez& aceasta reprezintă lupta
Şfn pierdută reverie,
s’o vadă zdrobită şi călcată în pentru menţinerea republicei Chipu'n valuri şi-oglindeşte
picioare. sau pentru reînvierea monarhiei. Cu-o zimbire argintie.
