Page 14 - 1925-07
P. 14
Pag. 102 .................................. ------ C O S I N Z E Â N A ----------- --------------------- —15—IV, 1925
Hasdău“. Dar iată că nu numai )a trează într’un muzeu naţional ca o Manhattan, pe care cei dintâi colo*-
noi se întâmplă aşa. Tot aşa s’a în scumpă amintire a frământărilor cari nişti olandezi au cumpărat-o dela
tâmplat în Franţa cu Rouget de Lisle. au pregătit naşterea republicei Ceho un şef al Pieilor Roşii în schimbul
Casa din Strasbourg în care pentru slovace. unor obiecte care îi costaseră câteva
primă oară la 26 April 1792 au ră * mii de franci. Aceleaşi terenuri va
sunat furtunoasele accente ale Mar- Aeroplanul care vede noaptea. lorează astăzi câteva miliarde. In
seillese-i e în prag de dispariţie. — E multă vreme de când avioanele nicio parte de lume un metru pătrat
Stricând cu înfăţişarea ei bătrâne sboarâ pe orice fel de timp; pe ploaie, de Ioc nu costă atât ca aci. De
ască frumuseţii palatelor ce o încon pe viscol, pe furtună ... Aparatele aceea casele sunt adevăraţi monştri
joară s’a hotarît să se dărâme şi să puternice au o iuţeală atât de mare de piatră şi beton armat. Primele
se prelungească în locul ei aripa şi o stabilitate atât de s'gură, încât clădiri uriaşe, botezate de pe atunci
unui hotel. Şi aşa în scurtă vreme pot înfrunta v.jeliiie cele mai mari. „sgârie-nouri“, au început să se zi
din vechea casă în care s’a zămislit Astfel, aeroplanele cari fac drumul dească acum vreo douăzeci şi cinci
cântecul atâtor biruinţi strălucite şi-a regulat între Paris şi Londra, stră de ani. Aveau, atunci, cincisprezece
atâtor înflăcărări, nu va mai-rămânea bătând canaiul Mânecei, îşi depli- până la două zeci de etaje. Aceste
nici urmă ... Povestea e veche şi se nesc în mod regulat cursa lor, chiar jucării neîncăpătoare au fost însă
va repeta încă mulţă vreme. 1 răfeşte atunci când furtuna de pe mare îm repede dărâmate şi înlocuite cu
la noi şi trăieşte pretutindeni mai piedică vapoarele de a părăsi portul altele, edificii serioase, care numără
mult sau mai puţin. Vin alte vremuri Calais sau Douvres. cel puţin treizeci-patruzeci de etaje!...
şi cu ele alte îndeletniciri şi mora Un singur duşman mai rămăsese Unele din acest clădiri, veritabile
vuri, iar glasul trecutului, glasul lui de învins în calea omului-sburâtor. oraşe, numără o populaţie zilnică de
Barbu Lăutarul: Ceaţa! Pilotul se poate orienta pe 20 000 suflete. Lâ ora prânzului, când
Eu mă duc mă prăpădesc întuneric, cu ajutorul buso’ei, dar co birourile se golesc d ntrodată, pe
Ca ua cântec bătrânesc borârea pe pământ, — aterisarea tot străzile cari şerpuiesc printre aceste
răsună tot mai departe, tot mai de deauna primejdioasă a avionului, — glâdiri-oraşe nu se mai poate circula
parte ... e întovărâş'tă de cele mai mari timp de aproape o oră, atât de formi
* riscuri, dacă terenul de aterisare nu dabilă e lumea care se scurge spre
Un flacon istoric. Istoria frămân se vede limpede. Nenumărate acci casă, sau spre restaurante. Numai
tărilor politice îşi are şi ea curiozi dente s’au întâmplat în asemenea în „Wall-Street“ e adăpostită o popu-
tăţile ei. Nu vrem să vorbim de fur condiţii. iaţie de peste 1 milion de oameni.
turile de urne, de nevinovatele bombe E'ectricitatea a învins şi această Un amănunt interesant. Dacă ace
cu hidrogen sulfurat sau de pompele piedică. Astăzi, graţie ingenioasei astă lume ar voi la un moment dat,
cu apă, abil întrebuinţate la noi ca născociri a inginerului francez Wd- să coboare în stradă, toată dt-odată,
tot atâtea mijloace politice, ci de un liam Loth, atât pâcla cea mai de^să nu numai că n’ar îmăpea, dar ar fi
simplu flacon de sticlă, ajuns în urma câ şi noaptea cea mai obscură nu nevoie de cel puţin două zile să se
întâmplărilor un obiect scump pentru mai sunt pericole de temut pentru restabilească circulaţia.
Cehoslovaci. aviatorul care caută locul favorabil Şi noi, care trecem prin mijlocul
Masaiyk, prezidentul de-acum al pentru aierisare. Sistemul e destul străzei ca prin propria noastră curte,
:
Cehoslovaciei, în 1915 când era ex lat de simplu. Pe drumul pe care-1 par ş pretindem ca automobilele să ne
în Suedia, simţind că în curând se curge avionul, — evident, e vorba ocolească! Noi, care ne plângem
vaprăbu ji întreagă strălucireaputredă de liniile aeriene cu transporturi re că n’am găsit locuinţă decât la
a Austro-Ungariei, pentru ca să-şi gulate, — se instalează un cablu, etajul al doilea... *
pregătească poporul trebuia cu orice străbătut de un curent alternativ,
preţ să aibă legături cu po-iticianii care creiază în jurul lui un câmp Un ciudat instrument muzi
râmaşi acasă. Vremurile erau tulburi magnetic. Undele radio-electrice e- cal. — Cel mai formidabil instru
şi comunicaţia cu ei era grea şi peri mise astfel sunt culese de avion, şi ment muzical din lume e, fără
culoasă. Odată Masatyk voia să graţie unui aparat telefonic, pilotul îndoielă, orga bisericei Sf. Mihail.
trimită cu orice preţ lui Benes nişte ascultă vibraţiile sonore pe care le din Hamburg, construită de casa
documente importante. Un om în- produc aceste unde. Astfel, pilotul Walcher din Ludwigsburg.
drăzneţi-se oferi să le treacă în ştie în orice moment, dacă s’a de Să vă oferim câteva cifre, pentru
Austria ascunzându-le într’un flacon. părtat de drumul său, sau dacă ur a vă convinge.
Documentele au sosit în pace la mează direcţia cablului, care-1 con Orga întreagă cântăreşt 78,500
destinaţie, dar a prins şi poliţia de duce din umbră spre terenul de kilograme. Are 5 claviaturi, cu câte
vrste. S’au făcut tot felul de perchi- aterisare. * 61 de clape fiecare, şi 32 pedale,
ziţii şi s'-pături, dar fără nici un cu 163 de. registre. Tubul cel mai
rezultat, căci între timp flaconul cu Oraşele suprapuse. — Toată lung din orgă are 11 m. 25 lung'me
tot ce conţinea dispăruse. Şi cum viaţa financiară a Ntw-Yorkului şi şi cântăreşte 500 kgr. Dcuă pompe,
ironia îşi are totdeauna drepturile a Statelor Unite se concentrează de câte 5 cai putere, dau cei 95
sale, documentele mult căutate şi-au într’un mic cartier al imensului port; metri cubi de aer pe minut, nece
afiat scăparea chiar în grădina pre un cartier mic, în ceeace priveşte sari pentru a sufla în cele 12,175
fectului de poliţie. Cine era să le suprafaţa lui, dar de o înălţime gi de tuburi de diferite mărimi. Aşezat
caute acolo? Când apoi războiul s’a gantică. Cetăţile americane nu mai la masa sa, care are o suprafaţă de
sfârşit şt peste ruinele bătrânului cresc în lăţime, ci se ridică, par’că, 4 metrii pătraţi, organistul cântă cu
imperiu Habsburgic au răsărit tinere unele peste altele, ca nişte oraşe ajutorul unui complicat mecanism
statele I bere şi naţionale de azi, f a- suprapuse... „Wall-Street“ e carti electric. Pentru a-1 pune în mişcare
conul cu documentele a reapărut erul Bursei şi al marilor bănci din are la îndemână 74 butoni electrici
neatins la lumină. Astăzi el se păs- New-York. El ocupă colţul insulei şi 28 pedale.
