Page 9 - 1925-08

30—IV. 1925 ---------------------------------------------- C O S I N Z E A N A Pag. 113

U N M A R E S U C C E S A L L U I Z A H A R I E B Â R S A N

*
de VASILE C. OSVADĂ

Ajunsese Zaharia al nostru, cu „reprezentaţia“ lui Zaharie Bârsan răsuflarea reţinută întreagă acţiunea
trupa lui dela teatru — !a O/ăştie, toată „lumea“ românească de pe din piesă.
în unul din turneele, ce le făcea acolo. Şi când Zaharie, întruchipătorul
în Ardeal, înainte de războiu, an Sala de spectacol dela .Central“ fratelui medic, în revolta lui, s’a
de an — de pe la anii 1900. era ticsită de public, ce aştepta cu aruncat după femeie de două ori
P’atunci nu se pomenea de im­ sfinţenie de altar, în o atmosferă de nefastă pentru el şi familia lui, în
presari şi nici nu se vedeau pla- năduf cumplit. tăcerea amuţită: s’a răsvrătit un
Cite c u metrul, cu reclamele ce se ţ'n Se ridică în sfârşit cortina ca ar­ om, un suflet, care a strigat cu
tiştii, în frunte cu Zaharie Bârsan
să ne îngăduie apropierea de plă­
cerile pe care numai ar’.a idealisată
ni le poate da.
Dacă nu mă înşel — piesa tea­
trală de atunci se numea „Fraţii“.
:
Sub e.tul, în rezumat era urmă­
torul :
Fiul unei cinstite mame, în vremea
când îşi făcea studiile un versitare,
la acultatea de medicină, a căzut
f
în ispitele unei femei uşotre. La un
moment dat, ca să poată sat sface
dorinţelor acestei femei, medicinistul,
fără un colier al mamei sale, pe
care îi vinde, ca să facă rost de
bani.
Mama, păgubaşă, intervenind la
poliţie, când află că hoţul este pro­
priul ei copil — moare sub povara
dovezi.
Medicinistul se reculege; continuă
studiile, le isprăveşte şi prin o mun­
că încordată ajunge medic cu mare
nume. Îşi espiază păcatul, îngrijând
cu o delicată dragoste, de creşterea
fratelui său mai mic, rămas orfan,
după moartea mamei lor, moarte
VLAICU-VODĂ
pricinuită de furtul lui. Z. BÂRSAN: OED1P-REGE
Dar într’o zi află că femeia, care
azi năstraşnic de pulpana lor — mai l’a înpins pe el la păcat — este glas de stentor:
mult de dragul afişajului, decât acum amanta fratelui său mai mic. Dă-i pălmi — Dumnezeul ei, dă-i
de idealismul protagonistului. S‘au O surprinde chiar în casa lui, palmi...
schimbat vremurile şi nu vremea e unde locuia fratele mai mic. Şi preotul, care striga şi care în
de vină, cât suntem noi de păcătoşi, Când dă ochi cu ea — confirmând liniştea satului său iscălea scrisul
că azi trebuie să fim prinşi cu un- totul, în revolta lui nestăpânită, se său pela gazetele locale cu „Ro-
ghiţa —ca să ne scăldăm sufletul repede să o sugrume. Aleargă pe manus Romanorum“, în tiăirea lui
în fazele de lumină şi plăcere ce scenă, în jurul mobilelor s’o prindă cu interpretarea, bătea cu potcoava
ni-le îmbie arta dramatică. să se răzbune... cismei în duşumeaua salei — de
Atunci era altcum: modeşti, dar credeai că e zăngănit furtunos de
cu suflet, — şi poate aici este a * \ răzbunare.
se căuta tălmăcirea că toţi alergam Pentru publica fost o stupefacţie
să ne împărtăşim din fagurele de Jocul de scenă rupt din suflet, şi reprezentaţia a suferit o suspen­
miere al graiului românesc curat şi dragostea faţă de apostolul graiului sie de două minute. Dar eu socot,
dulce, cum nu putea să se înfăptu­ românesc, pe scena teatrului primi­ că aceste două minute au consfinţit
iască decât sub cerul senin al li­ tiv din Ardeal şi însufleţirea cu unul din marile succese ale serbă-
bertăţii purcezând din stăpânirea care primea Ardealul pe Zaharie toritului nostru de azi: Zaharia
românească, în tara românească. Bârsan, toate au contribuit ca pub­ Bârsan,
Aşa"se esplică faptul că şi la O- licul din sala „Centralului“ din O-
răştie, ca şi aiurea, a aici gr. t Ia răştie ~*să urmărească viu şi cu