Page 11 - 1925-09
P. 11

15—V. 1925 -------------------------------- -----------COS IN ZE ANA-------------               Pag. 131

     riţia colonelului, dar nu-i găsii ca-  sculam  decât  la  7.30,  şi  apoi,  se   —  Intră! — se auzi de dincolo
     petile. Nu vedeam înaintea ochilor  ’ntâmpla  adesea  ca  tocmai  atunci  o  voce  răguşită  şi  aspră  ca  un...
     de cât generali, n’auzeam de cât  când  trebuie  să  te  scoli  la  o   „drepţi“ de pildă.
                                        oră  h  dărâtă,  parcă  te  strânge
     comenzi energice şi înjurături şoptite.                                  —  Hm  ! al dracului „intră“ —
     Ah! şi frigul...                   Morfeu în braţe cu mai multă dra­   gândii  —  nu-i  de  fel  priete­
       Zgomote de paşi şi voci se aud  goste,  şi  cu  toate  că  visezi  noa­  nesc“.
     apropiindu-se. încerc pentru ultima ptea  numai  ora  fatală,  te  scoli  la
     oară poziţia de atâtea ori repetată,  alta cu mult mai târzie.           —  Să trăiţi Domnule general!
     potrivesc carabina şi pintenii care   Mă culcai mai de timpuriu, fără    Se uită la ciasornicul ce-1 avea
     trebuia să sperie pe general când   să  mă  desbrac,  pe  birou,  fiind­  pe masă, şi cu un ton care-mi aduse
     am să „lipesc copita“, cel puţin eu  că  gândeam  şu,  —  aci  dormind   înaintea ochilor uşa cu lacăt a unei
     aşa gândeam, scot p’eptul în afară,  pe  scândura  goală,  sub  cap  cu   carceri, mă ’ntrebă:
     înfig privirile în oglindă, şi..   Monitoarele  Oficiale  ale  anului    —  Cât e ceasu, mă?
       — Să trăiti Domnule general!     corent,  mă  pot  deştepta  mai  de   —  Do-do-domnule general... am
       De data asta nu mă ’nşelai. Pânte-  vreme.  Dar se  vede că mutra ge­  întârziat, pentrucă mi-a stat ciasul,
     cos ca toţi oamenii trăiti bine, v^nit neralului trebuia să-mi rămână a-   băiguii  eu,  fără  să-mi  treacă  p in
                                                                                                           r
     în  lume  pentru  a  comanda  şi  a   dânc  întipărită  în  minte.  Şi  cum  minte  că  nici  n’aveam  astfel  de
     dormi  cu  santinelă  la  poartă  şi-  astfel de amintiri se leagă de întâm­ unealtă. In schimb, figura colonelu­
     planton de onoare !a uşe, păşeşte  plări  sau  prea  frumoase  sau     lui îmi apăru grozav de neplăcută
     generalul escortat de Comandantul  prea  urâte,  mi-se  ’ntâmplă  şi   la  gândul  că  va  afla  de  modul...
     Brigadei, Comandantul Regimentului  mie  că  a  doua  zi,  —  deşi  dor-  strălucit  cum  i-am  îndeplinit  în­
     şi adjutantul său, pe al cărui pept,  misem  ca  ţiganul  subt  grapă,  —   sărcinarea !
     eghileţii de coloare verde ca brotacul  în  loc  să  mă  trezesc  la  6,  mă   —  Bine, poţi merge. Nu mai am
     contrastau de minune cu vestonul  trezii la 7 30 (ora obişnuită !). Ce   nevoie de serviciile Dtale ; am să-ţi
     de un albastru — sclipitor, — lucru vreţi!, trecusem prin atâtea emoţii,   cer  pedepsirea  —  făcu  el  trăgân-
     de care Dl adjutant avea cunoştinţă ! mă scuturaseră atâtea feluri de fri­  du-şi pantalonii, fără să binevoiascâ
       Dupăce şezură câteva minute în  guri  !  Îmi  luai repede  carabina şi   a mă învrednici cu o privire.
     odaie, ieşiră în aceeaşi ordine şi  sabia,  şi...  la  drum;  —  pas  aler­
     plecară la inspecţie, — iar eu, ca  gător până la locuinţa generalului.   —  Să trăiţi Domnule general, şi...
     şi când n’aşi fi fost pe acolo, ră­  Ajunsei gâfâind, cu sufletul la gură.   nu  ştiu  ce  gândii  pentru  cei  cari
     măsei la post începând a măsura  Mă uitai pe gaura cheii Văzui lu­     au stabilit atâtea onoruri. I’auzi Dta.
     anticamera  în  cele  patru  puncte  mină, iar pe peretele dinspre stradă,   cel, planton de onoare-i îi trebuie?
     cardinale, gândindu-mă dacă vreo­ o umb'ă, departe de o formă ome­     Adică  pentruce  stau  eu  înfipt  în
     dată are să fie cineva planton de   neşte  cioplită,  mişcându-se  încet.   uşa lui, să-mi concentrez toate sim­
     onoare  la  mine  cum  sunt  eu  la  Am îr ţeles : generalul se sculase şi   ţurile în acel al auzului şi să tre­
     ăsta !...                          se ’mbrăca ! îmi luai inima ’n dinţi,   mur până mă ia dracu — mai mult
       Seara, după inspecţie, generalul  şi bătui în uşă cu sfială.         de frică decât de frig?...
     se ’napoie acasă, — de
     data aceasta însoţit nu­
     mai de adjutant, care
     avea  o  mutră  acră,
     fiindcă  peste  lacul
     cismelor de cavalerie
     se aşternuse o pătură
     de noroi înflorită pe
     ici pe colo cu paie şi
     fân din grajluri. Ge­
     neralul  se  ’ntoarse
     către mine şi- mi dădu
     ordin să merg acasă,
     iar în dimineaţi ur­
     mătoare  să-i  bat  în
     ujă la orele 6 30 L pii
     „copita“ înjurând în
     minte pe cei cari n’au
     făcut pintenii dinti’-
     un metal mai sună­
     tor. şi plecai.
       B  ne,  de  plecat,
     plecai eu; de înţeles
     iarăş  înţelesei  sâ-i
     bat  în  uşă  a  doua
     zi la orele 6 30, dar
     mă  ’ntrebam  cum
     să  fac  să  mă  tre­
     zesc eu la 6, pentru-    Alegerea^de preşedinte al republicei germanej O d< monctraţie a alegă'.orilor germani. In preajma
                                alegerii. PejJos merg alegătorii |lui'Marx, iar|în camioane cei ai lui Hindenburg, schimbând unii
     că, de obiceiu, nu mă                    cu alţii cuvinte’graţioase, cum e obiceul în toiul alegerilor.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16