Page 14 - 1925-09

Pag i34 ....................................... - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - -------------- -------------- 15—V. 1925

Există, cu toate acestea, un alt serbări înălţătoare şi atât de stră­ a protesta împotriva unirei Ardea­
fel de a ne răsboi în timp de pace lucite. Şi dacă din şirul reprezen­ lului cu Ungaria. Magnaţii maghiari,
cu duşmanii noştri, şi de a ne în­ tanţilor atâtor instituţii şi organizaţii, în hainele lor încărcate de fireturi,
făţişa în faţa străinătăţii cu adevă­ care şi-au arătat cu prilejul acestui se strânsese în Dieta lor dela Cluj,
ratele noastre însuşiri. Ar trebui să festival, omagiile lor faţă de Zaha­ unde strigaseră: „unirea sau moarte“!
arătăm metodic, şi cu orice prilej, rie Bârsan, nu ar fi lipsit tocmai Răspunsul la această lozincă l-a dat,
cine suntem, ce puteri ne stau la cuvântul Ministerului de culte şi fără întârziere, memorabilul discurs
îndemână şi încotro vrem să mer­ arte, — serbarea nu ar fi lăsat în al tânărului cărturar Simion Bărnuţi,
gem. Să răspunzi minciunei e folo­ multe suflete nici amăreala, că la prin glasul căruia vorbeau vremurilor
sitor, fără îndoială. Dar par‘că ar fi acel Minister tocmai arta cea ade­ viitoare, zecile de mii de ţărani din
mai bine să i-o iei înainte în aşa vărată nu se cunoaşte şi nu se a- toate părţile Ardealului, răspândiţi
chip, încât atunci cănd soseşte, în preciază. Clujenii au aşteptat cu subt cerul larg deschis al primăverei.
mijlocul unor oameni prevestiţi din drept cuvânt din partea Dlui mi­ Şaptezeci de ani mai târziu, în ce­
vreme, să nu mai găsească crezare. nistru Lepadatu, mai multă dragoste tatea istorică a Albei-lulii, alte zeci
Alte popoare fac acest lucru, cu pentru ceea ce se face la „Teatrul de mii de piepturi româneşti, de
sacrificii mari, dar cu nzultate si­ Naţional din Cluj. două ori mai multe de data aceasta,
gure. L‘au făcut mai ales cehoslo­ * sfrigau alipirea lor la adevărata
vacii, cari au reuşit să fie cunoscuţi, I\e trebuie-o gazetă. Dispariţia lor patrie, România. Gândul de pe
ceeace e începutul biruinţei. Noi, ziarului „înfrăţirea“ din punctul de Câmpul Libertăţii se înfâptuia în
pentru a fi sinceri, am întreprins vedere al afirmării noastre ca neam cetatea unde intraseră cândva, bi­
prea puţin pe acest tărâm. De aceea, stăpânitor pe aceste ţinuturi, este ruitoare, armele lui Mihai Viteazu.
socotim ca o regretabilă greşeală, o pierdere puţin cam ruşinoasă. Ziua de 3/15 Mai nu se va săr­
absenţa României dela Expoziţia de In adevăr, în al şaptelea an dela bători numai la Blaj, ci în tot Ar­
artă dela Paris, unde am fi putut unire, presa românească din Ardeal dealul. Pentru totdeuna în judecata
să avem reprezentanţi cel puţin tot nu numai că nu a ajuns la ni­ tuturor vremurilor, această zi va
atât de valoroşi ca Estonia. Cu velul presei româneşti dinainte de reprezenta unul din momentele cul­
drept cuvânt spune d. Jacob Ne- războiu, dar e într’un declin vizibil minante ale conştiinţei naţionale a
gruzi, preşedintele Academiei Ro­ din toate punctele de vedere. Aşa românilor din acest colţ de ţară,
mâne, că „ar trebui să născocim cum sunt astăzi cele câteva ziare mărturie încărcată de mândrie a
prilejuri pentru a ne manifesta în politice din Ardeal, ele nu mai sa­ dorului lor de libertate.
străinătate, dar nu să pierdem şi tisfac toate necesităţile publicului Cei cari şi-au proc'amat atunci
trenul în care suntem poftiţi.“ cetitor şi anemia, care a pus pe Cnzul lor, şi crezul unui şir de
Şi cum am putea să cerem ele stâpânire, le face zi de zi tot generaţii, sunt demult numai un
strâinătâţei să aibă despre civiliza­ mai veştezite şi tot mai plăpânde. pumn de cenuşe. An de an, eroica
ţia noastră părere mai bună decâ-, Crearea unui puternic ziar românesc lor amintire ar trebui să plutească
noi înşine? în Cluj de-aceea se impune, ca un deasupra capetelor noastre. Va fi
*
!
imperativ categoric, căruia lumea cel mai bun sfătuitor pentru z ua
Sărbătorirea lui Zaharie Bâr­ nu i se poate mu'tă vreme sustrage. de mâine.
san. Festivalul lui Z. Bârsan s'a Şi socotim, că oricât de nepri­ *
desfăşurat într’o atmosferă de căl­ elnice ar fi condiţiile ae tipar as­ Moartea lui Al. Marghiloman.
dură şi de entuziasm, cum rar s’a tăzi şi oricât de neîncrezător pub­ — A încetat din viaţă, în casa sa
văzut în Cluj. In sala spaţioasă a licul cu orice publicaţie proaspătă, de lângă Buzău, fostul şef al parti­
„Teatrului Naţional“ a plutit tot — această mare şi sinceră gazetă dului conservator: Alexandru Mar­
timpul ceva din sufletul acela ve- ardelenească va trebui să izbutească. ghiloman. Acest trist eveniment, care
ch u, care a făcut, ca reprezentaţiile Îndrăzneţii deci pe muncă!" curmă firul unei incontestabile capa­
lui Zaharie Bârsan să fie pe vre­ cităţi, nu va împiedica pe nimeni să
POLITICE
muri tot atâtea prilejuri de înăjţare judece faptele defunctului om politic
naţională şi de mărturii ai propă­ Ziua de 3/15 Mai. — Naţiunile prin prisma dreaptă a adevărului
şirii noastre culturale, care nu se au în istoria lor ceasuri de mare istoric. Debutul lui Alexandru Mar­
mai putea opri cu niciun fel de însemnătate, când conştiinţa lor na­ ghiloman în viaţa politică a Româ­
meşteşugit zăgaz. Despărţământul ţională e supusă la un examen în niei de ieri a fost întovărăşit de cele
Cluj al „Astrei“, în fruntea căruia faţa eternităţei O asemenea zi e mai strălucite perspective. Tânăr fo­
sta vechiul om de cultură, care este aceea dela 3/15 Mai, când poporul arte talentat, destul de bogat pentru
Dl prcf Nicolae Bogdan, a făcut românesc de subt oblăduirea nepri- a nu fi silit la compromiţătoare tran-
în adevăr o operă vrednică de pres­ cepuţi'or Habsburgi s’a adunat în sacţii materiale, spirit viu şi totuş
tigiul său, luând iniţiativa acestei Câmpul Libertăţii dela Blaj, pentru ponderat, Alexandru Marghiloman »’a