Page 15 - 1925-09
P. 15

15—V. 1925------------------------------- ---------  C  O  S  ' N  Z  E  A  N  A    - - - - - -  Pag. 135

     distins repede prin admirabilul său   DIFERITE                          decigram. Prin urmare, ea duce la
     talent oratoric, prin priceperea sa                                     stupul ei, la fiecare drum pe care-1
                                           O perspectivă îngrijitoare. —
     reală în treb.rile pjblice şi printr’o                                  face după miere, o greutate de 90
                                         Domnilor,  cont  nentul  nostru  se
     eleganţă, care se întovărăşea, adesea,                                  sutimi de gram. 90 de albine dau,
                                         scufundă  încetul  cu  încetul...  A-
     cu o netăgăduită energie. Aceste cali­ ceasta ar putea să fie introducerea   prin urmare, un gram de miere. O
     tăţi l-au împins, fără greutate, până în                                albină face cam cincisprezece dru­
                                         unei conferinţe de oceanografie. Pe
     primele rânduri ale vieţei publice,   malul  nordic  al  Franţei,  oceanul   muri pe zi. Ceeace însemnează, că
     fiind de mai multe ori min'stru, pur­                                   e  nevoie  de  munca  a  şase  albine
                                         îngh.te  în  fiecare  an  douzeci  de   pentru  a  da  un  gram  de  miere  pe
     tând răsunătoare lupte parlamentare
                                         cent metrii din ţărm. Această roa-   zi. Un chilogram de miere e fructul
     şi ajungând, în preajma războiului,
                                         dere a ţărămurilor mărei e un fe­
     şef al partidului conservator. Vârtejul                                 muncei zilnice a 6000 de albine.
                                         nomen care se petrece pretutindeni.
     războiului în care România s’a arun­ Ţinând seama de înălţimea coaste­
     cat, împotriva politicei sale de neutra­                                SCRISORI DELA REDACŢIE
                                         lor şi de duritatea felurită a stân­
      litate, caşi mecanismul covârşitor al  cilor, se poate socoti, că marea rupe
                                                                               Tri/an  Dragomir.  Din  greşală  aţi  fost
      votului universal, pe care nu l-a mai  în  fiecare  an  un  chi'ometru  cub   trecuţi  de  două  ori  în  cartea  de  abonaţi.
      putut mânui cu aceeaş uşurinţă, au   din scoarţa pământului. După soco­  Acum  am  corectat  greşala.  Abonamentul
      f ăcut ca Alexandru Marghiloman să                                     e plătit pe anul acesta.
                                         telile geografilor, ţinându-se seamă   Dr. Gheorghe Păcurarul. Am primit ba­
      nu mai revină în arena luptelor po­                                     nii cu mulţumiri.
                                         şi  de  pământul  pe  care  îl  duc  cu   Dr.  Victor  Bogdan.  Am  primit  banii  cu
      litice. Vremurile noui nu l’au mai   ele râurile curgătoare, va mai tre­  mulţumiri.
      vrut.  Trebuie  să  recunoaştem,  că   bui  să  trea  ă  7  milioane  de  ani,   Emil  Costinescu  Am  primit  200  Lei
      semnatarul păcei delà Bucureşti şi-a  până  când  totul  va  fi  acoperit  de   cu mulţumită.
                                                                               Mihail  Pintea.  Până  azi  30  aprilie  ba­
      suportat  soarta  cu  resemnare.  A                                     nii încă nu i-am primit.
                                         apă.  Din  fer  cire,  acest  termen  e   Gheorghe  Şterfenitu,  preot.  Am  primit
      surâs, şi s’a consolat.
                                         destul de îndepărtat. Să nu ne mai   banii cu mulţumiri.
        A'exandru Marghiloman moare lă-   gândim la el...                      Bogdan  Cornel  Gheorghe.  Am  primit
                                                         *
      sândîn urmă regretul, că cufrumoasde               * *                  banii  şi  numerii  din  Aprilie  până  in  De­
                                                                              cemvrie Vi i-am trimis.
      sale călităţi, printre care se cade a                                    E.  V.  G.  Evitaţi  nonsensurile  chiar  în
                                            Iuţeala  melcului.  —  Apropierea   alegorii,  căci  ele  nu  rijică  valoarea  ver­
      aşeza în primul loc o perfectă ones­                                    surilor.  Tot  aşa  provincialismele,  de  dra­
                                          acestor  două  cuvinte  ar  putea  să
      titate, n’a putut să fie mai folositor   pară  multora  cam  glumeaţă.  Un   gul  rimei  :  „Ieşi“,  „cireş“.  Corect  este  :
                                                                              „eu las, tu laşi“, nu „ieşi“.
      ţârei sale, pe care, în cele mai hotă­  naturalist curios, a întrerupt plim­  S.  /?.  „Ce  eşti  tristă“  va  apărea  ocazi­
      râtoare ceasuri, n’a înţeles-o.                                         onal.
                               «          barea primăvăratecă a unei rievino-
                                          vate  molusce,  sil  nd-o  să  umble,  P  U  B  L  I  C  A  Ţ  I  I     N  O  U  I
                      *
                                          fără nădejde de verdeaţă, pe o bu­
        Palma  delà  Sguriţa.  Polma,  pe   cată  transparentă  de  sticlă.  Omul   — Editura „Cartea Românească“ —
      care i-a tras-o întrun < hip aşa de ne­ de  ştiinţă  s‘a  înarmat  cu  un  cro­  Sadoveanu: Povestiri de seară, 35 lei.
                                                                                /V. Pora: Intr’o noapte pe Bărăgan, 40
      demn locotenentul Popescu depu­     nometru. a măsurat distanţa străbă­  lei.
      tatului basarabean Pan Halippa, —  tută, pentrucă melcul lasă urme, şi    I. A. Basarabescu : Vulturii, ed. II. 40 lei.
      n’a  rămas,  după  cum  poate  ar  fi   a făcut socoteala. Iuţeala melcului,   Edmondo de Amicis: Cuore, ed. V. 55 lei.
                                                                                Căpit. A. I. Gheorghiu: Privelişti din
      trebuit, un incident din domeniul   prin urmaie, a fost stabilită. Acest   Bucov.na pitorească, 60 lei.
                                                                                E.  Lovmescu:  Grigore  Alexandrescu,
      justiţiei militare, ci a evoluat în mo­încornorat animal ar putea să par­  40 lei.
      tivul unei acţiuni politice de cea mai  curgă  1600  metrii  în  două  săptă­  V. Alexandri: Mărgărite, 3 lei.
      formidabilă însemnătate. Prin ea a  mâni,  dacă  ar  merge  tot  timpul   Tr. Demeirescu: Pădurea din Solea, 3îei.
                                                                                Ion Ghica: Din vremea lui Caragea
      luat  din  nou  f.inţă  acel  bloc  po­  acesta, zi şi noapte. E adevărat, că   3  lei.
      litic, care reprtzintă în politica ţării  racul merge mai încet, mai ales,  /  Popovici-Bânâţeanu:  In  lume,  3  lei.
                                                                                P. Ispirescu: Ştefan cel Mare, 6 lei.
      o realitate şi pentru guvernarea de   că din când în când dă înapoi...    C.  Lacriţeanu: Cultura sfeclei de zahăr,
                                                          *                   4  lei.
      mâine un semn de întrebare. De si­                 * *                    D.  I. Ştefănescu: Altoirea pomilor ro­
      gur, că palma delà Sguriţa are foarte  Harnica  albină.  —  Pe  bună    ditori, 10 lei.
                                                                                A. Daudet: Povestiri, 5 lei.
      p.ţin de-aface în fond, cu acţ unea  dreptate, albina îşi poartă această   Sever Pavelescu: In lumea vegetalelor,
       politică răsărită pe urma ei, şi dacă  poreclă. Ultimele observaţii ale dlui   5  lei.
                                                                                A. Fogazzaro: Povestiri, 5 lei,
       o condamnăm cu toată energia, nu  H. Stassart au dovedit-o încă odată,   H.  Taine: Despre producerea operei de
       ne facem decât datoria de cetăţeni,  pe deplin. Zece mii de albine cân­  ar tă 5 Ici.
                                                                                G. Todica: Ţara Haţegului, 4 lei.
       care nu pot să îngăduie o coborâ­  tăresc la un loc abia un chilogram.   N.  Batzaria: Sărmana Leila, roman,
       re atât de adâncă a uniformei mi­  Dar, după ce s‘au întors dela cules,   50 lei.
                                                                                O.  D. Blidariu: Fiul lui Lucifer, poem,
       litare, ca ea să se preteze la acte  sunt  deajuns  nouă  mii  de  albine   15 lei.
       barbare, ca acele săvârşite de dom­ pentru a realiza aceeaş greutate. O   /. Af. Guyau: Spre mai bine, 5 Iei.
                                                                                I.  Ciocârlan: Fără noroc, 5 lei.
       nul locotenent Popescu.            albină  cântăreşte  aproximativ  un   Oscar Wilde: Pescarul şi sufletul său,
                                                                                                               t
   10   11   12   13   14   15   16