Page 8 - 1925-09
P. 8
Pag. 128 C O S I N Z E A N A 15—V. 1925
DEALUNGUL AMERICEI ÎNGHEŢATE...
— MINUNATA EXPEDIŢIE A DANEZULUI RASMUSSEN —
Exploratorul danez Knud Ras- murile orientale ale golfului Hudson, vaporul Sdkongen ridică în gG.bă
mussen, prea bine cunoscut în urma în ţara lui Nanuk, aceşti ciudaţi ancora şi se îndreptă spre ţa â, ca
călătoriilor sale strălucite prin lu oameni ai gheţurilor au relaţiuni să n’o apuce iarna pe drum. CH
mea gheţurilor polare,, a întreprins destul de dese cu europenii şi cinci oameni rămaseră, deci, sin
de curând o nouă şi îndrăsneaţă americanii veniţi să adune pieile guri.
exped’ţie de-alungul Americei bo preţioaselor animale, în schimb, tri După ce-şi ridicară locuinţa, da
5
reale. Această expediţie foarte ane burile d'nspre miază-noapte, rămase nezii începură explorarea ţinutuiu ,
voioasă, a durat trei ani şi jumătate, fără nicio legătură cu lumea d n aDră, depărtându-se de casă până la 1000
lnstalându-se mai întâi pe o insulă continuă să trăiască visţa omului chilometri, fie de alungul ţărmu ui
din golful Hudson, Rasmussen a preistoric. Păstrând încă amintirea apusean al golfului Hudson, f e pe
cercetat în prima parte a călătoriei luptelor sângeroase, pe care stră teritoriul insulei Bafin, care închide
sale tot deşertul care înconjoară moşii lor au fost nevoiţi să le ieşirea spre nord a golfului. Tot
acest mare golf. După aceea, mer poarte în contra indienilor din re timpul, exploratorii au avut de su
gând de-alungul ţărmului Oceanului giunea păduroasă, eschimoşii aceştia portat geruri teribile. (S’auzi numai,
Îngheţat, ajunse până la strâmtoarea văd un duşman în fiecare străin şi să îngheţi!) Din Ianuarie până
de Bering, adică într’un cuvânt, care se apropie de tabăra lor, şi în Martie 1923, temperatura mij o-
străbătu dela apus la răsărit toată fără să stea pe gânduri, îl atacă. cie nu s’a urcat mai sus de 45 grade
America în partea ei cea mai nor In 1913, doi exploratori americani subt zero. Cum au putut nişte bieţi
dică. şi doi misionari canadieni au fost europeni să reziste la un asemenea
Care e însemnătatea acestei că asasinaţi tocmai în asemenea îm frig? Foarte simplu. Au trăit ca
lătorii? Câteva lămuriri sunt nece prejurări. Pentru a studia viaţa eschimoşii, îmbrăcându-se, ca şi ei,
sare, pentruca cetitorul să ia con acestor eschimoşi şi pentru a lă în adevărate saltele de blănuri şi
tact cu teatrul de operaţii, în muri trecutul cel mai îndepărtat dormind noaptea, caşi ei, în colibe
cuprinsul căruia s’a mişcat cuteză prin observaţiile sale asupra unor de zăpadă. Zăpada fiind rea condu
torul explorator danez. oameni rămaşi în vârsta de piatră, cătoare de căldură, în aceste colibe
Se ştie, că la miază-noapte de doctorul Rasmussen se hotărî să unde' nu arde decât o lampă ane
regiunile agricole ale Canadei, se plece la drum. Această însărci mică de untură de focă, se face
întinde pe o distanţă de câteva nare primejdioasă, nimeni n’ar fi încetul cu încetul o căldură apro
mii de chilometri, un teritoriu imens putut-o îndeplini mai bine. Năs ape insuportabilă. Mai ’nainte de
acoperit de păduri. Trecând din cut în Groenlanda, dintr’o mamă a dormi, locuitorii acestui ingenios
colo de ţărmul meridional al gol indigenă, exploratorul vorbeşte limba adăpost sunt nevoiţi să-şi lepede
fului Hudson, arborii dispar deo eschimoşilor cum ar vorbi o limbă blănurile, acoperindu-se numai cu
dată înaintea mohorâtelor întinderi maternă. înainte de a pleca la Uni o piele.
pietroase, deasupra cărora nu cresc versitatea din Copenhaga, trăise ca Şi cu toate acestea, de cât curaj
decât câteva ierburi şi muşchi. orice eschimos. „La opt ani. spune a fost nevoie pentru a duce la bun
Acestea sunt „pământurile pleşuve“ el însuş, am primit în dar o sanie sfârşit cutezătoarea expediţie !
ale Canadei nordice şi ale penin trasă de doi câini şi, peste doi ani,
sulei Alaska, un pustiu a cărei o puşcă; din cea mai fragedă co-
suprafaţă reprezintă câteva milioane copilărie am fost conducător de
de chilometri pătraţi. Zece din cele sanie şi vânător“. Răsmussen avea In luna Martie 1923, după ce în
douăsprezece luni ale anului, acest prin urmare la îndemână mijlocul deplini prima parte a programului
deşert e cufundat într’o zăpadă cel mai bun pentru a risipi neîn său, Rasmussen părăsi insula Da
groasă şi supus unor geruri mai crederea eschimoşilor şi pentru a nezilor pentru a întreprinde călă
grozave chiar decât acelea din ju învinge frigul dela nord. toria cea mare, spre apus, spre
rul polului Nord. Temperatura se In Iunie 1921, Rasmussen plecă strâmtoarea de Bering, şi pentru a
coboară uneori până la 60 grade din Copenhaga pe un mic vapor da peste triburile rămase în afară
subt 2ero! cu motor, anume Sokongen. Patru de civilizaţie. După plecarea explo
Inspăimântătoarea pustie e ţara tineri savanţi danezi îl întovărăşeau. ratorului, cei patru colaboratori ai
Eschimoşilor. Ei trăiesc aci, vreo După lupte ’ învierşunate împotriva săi se îndreptară la rândul lor spre
25 000, răspândiţi în mici triburi banchizelor din golful Hudson, ex Danemarca, pe căile cele mai dife
izolate, hrănindu-se din vânat şi pediţia ajunse pe o mică insulă, rite. Unii pe uscat, dela Bafin prin
pescuit. Această parte a Americei vecină cu insula Danezilor, unde Groenlanda sau Labrador, alţii prin
boreale e plină de animale cu Rasmussen hotărî să-şi aşeze baza golful Hudson, râul Nelson, Vinni-
blană, dintre care cea mai răspân sa de operaţii. Deci, exploratorii se peg şi transcontinentalul canadian.
dită e vulpea albă. Blănurile pe puseră pe lucru şi ridicară aci casa Dela insula Danezilor până la
care Canada Je exportă în fiecare demontabilă, adusă din Danemarca, strâmtoarea de Bering depărtarea e
an sunt preţuite la 3—4 miliarde în care misiunea avea să locuiască aproximativ de 4.400 chilometri, e-
lei. Eschimoşii sunt principalii co peste iarnă. In aceste ţinuturi încă gală cu aceea care desparte Parisul
laboratori în acest important negoţ din primele zile ale lunei Octom de lacul Ciad, în Africa. Rasmussen
cu străinătatea. Dar, dacă pe ţăr brie, marea începe să îngheDeci'ţe. îşi făcuse cu îndemânare pregătirile
