Page 13 - 1925-10
P. 13
30—V. 1925 ------------------------------ C O S Í N Z E A N A Pag. 149
Publicată întâia dată în coloanele
revistei:,Societatea de mâine*, critica
dlui Ghibu a apărut şi în Biblioteca
socială, editată de aceeaşi revistă.
Deşi îndreptată în potriva întregului
sistem „fără de sistem“ a felului cum
se fac azi statisticele la noi şi poli
tica şcolară, critica dlui Ghibu pune
la punct „Statistica învăţământului
din România întregită pe anii 1919,
1920 şi 1921* întocmită de domnul
G. leodoru director general în Mi CULTURALE unitatea culturală se suprapunea
nisterul de Instrucţie. Deci statistică exact peste unitatea politică.
oficială. Şi faptul că se găsesc atâtea „Asociaţia“ şi Liga Culturală.—
lipsuri şi confuzii în ea e cu atât mai In cursul acestei luni am avut de Să nu ne facem însă, în privinţa
dureros. După o documentată intro aceasta, mai multe iluzii decât avem
ducere despre importanţa, organi înregistrat două manifestări ale Ligei dreptul. Opera de contopire sufle
zarea în trecut şi în prezent a sta Culturale dincoace de Carpaţi. O tească nu e săvâşită pe de-a’ntregul.
tisticei la noi, dl Ghibu fixează sub mână de intelectuali din Cluj au Frământările politicei interne au
lentila analizei dsale capitol după hotărât întemeierea unei secţiuni a
capitol, statistica dlui Teodoru ară dărâmat şi din c^eace clădise trecutul.
tând la fiecare pas inconsecvenţele Ligei Culturale în acest oraş şi au Acei cari vor să se devoteze acestei
logice, confuziile, lipsurile de criterii, ţinut câteva consfătuiri în vederea cauze nu se poate spune că-şi vor
de metod şi unitate, informaţiile falşe unei organizări definitive. Cam în pierde vremea înzadar. Liga Cultu
şi Insuficiente etc. etc., cari înpân- acelaş timp s’a ţinut şi congresul rală, înţelegând să ia asupra sa o
zesc şi încurcă şi ce ar rămânea bun anual al Ligei Culturale la Timişoara.
din statistică. Se analizează amănun Ar fi să deducem de aci, că vechea parte din această sarcină, nădăjdu
ţit tablourile şi datele privitoare la ieşte să-şi regăsească, subt altă
vechiul regat şi la restul ţării, reli- instituţie de propagandă naţională formă, şi subt alte auspicii, menirea
efându-se peste tot în statistica ofi- dela Bucureşti se pregăteşte să des- ei nivelatoare de altă dată. E o
cială o superficialitate comodă. Acest calece în Ardeal. E un eveniment încercare pe care n’avem dreptul
lucru se vede mai ales la statistica pe care-1 salutăm cu o nefăţărită
Transilvaniei, care din cele 495 pagini s’o suspectăm.
ale cărţii, ocupă 18, dintre cari 9 albe. satisfacţie. Am văzut până acum, Liga culturală se ya întâlni aci
Aici, lucrul dacă nu ar fi dureros ar trecând vechea graniţă dela Predeal, cu un tovarăş pe al cărui sprijin
putea fi numit de-a dreptul ridicol: sucursale de bănci şi sucursale de trebuie să se bizuie. E „Asociaţia“
Cu toate că Universitatea din Cluj partide politice. Pentruce nu ne-am dela Sibiu. Cele două instituţii sunt
„în 1919—20 îşi trăiâ primul an de bucura, dacă pe acelaş drum por
existenţă românească, în condiţii din neşte astăzi,— cu oarecare întâziere, destinate să meargă, pretutindeni,
tre cele mai bune“ e cons'derată ca mână în mână, flecare cu tradiţia
inexistenţă şi e omisă înpreună cu o simpatică tovărăşie de cărturari ei, topindu-şi laolaltă puterile, îm-
toate seminarile noastre teologice. români, cu cele mai lăudabile simţă prumutându-şi oamenii, înlăturând
Critica dlui Ghibu e ţinută la un minte în suflete? orice ideie absurdă de concurenţi,
nivel înalt, obiectiv, iar accentele de Liga Culturală a avut totdeauna colaborând frăţeşte spre ţelurile
revoltă cari se desprind uneori din ea, strânse legături de inimă cu viaţa
sunt explicabile. Peste toată lucrarea care sunt deopotrivă de frumoase.
străbate un spirit înţelegător şi o Ardealului. Scopul ei nici n’a fost „Asociaţia“ având drept program
priv re clară. Apăsând cu creionul altul, decât tocmai întreţinerea a- răspândirea culturei în popor, Liga
roşu punctele pe i, ea e o amănun cestor legături, care, împletindu-se Culturală tinzând spre o fecundă
ţită analiză de logică, în care lucrarea din manifestări de unitate culturală unificare culturală, căile lor se în
ispăşitoare e prinsă şi se sbate ca ţinteau, în chip vădit, spre deplina
într’un cleşte de fier. Pornind dela unitate politică. Aşa se şi explică tretaie mereu, fără să se depărteze
adevărul că „numai statistica ne pune vreodată. Cărturarii noştri, care, şi
în faţa adevăratei realităţi sociale în pentruce, nimeni n’a înconjurat Liga aşa, sunt prea puţini la oraşe, vor
toată goliciunea ei“, ar fi de dorit ca Culturală cu mai mult interes decât înţelege, nădăjduim, aceste adevă
cei ce conduc aceste lucrări să ia ardelenii stabiliţi în ultimele trei ruri şi vor îmbrăţişa cu aceiaş căl
samă de critica aspră, dar dreaptă decenii la Bucureşti, şi nimeni n’a
a dlui Ghibu. Şi dacă măcar pentru urât-o mai mult decât guvernul din dură şi Asociaţia şi Liga Culturală.
viitor statisticele noastre vor deveni
aşa cum trebue să fie, adică bune, Budapesta. Odată cu înfăptuirea POLITICE
la această îndreptare va fi contribuit României întregite, părea că Liga
în bună parte şi lucrarea de migală Culturală îşi pierduse tot rostul ei Pe povârnişul violenţei. — In
dar binevenită a dlui Ghibu. de existenţă, de vreme ce ţinta pentru ultimele două săptămâni raporturile
TEOF1L BUGNARIU. care luptase fusese atinsă. Hotarele dintre partidele noastre politice s’au
nedrepte de altădată s’au topit în înveninat atât de mult, încât cu greu
marea românismului biruitor, şi s’ar mai putea prevedea un armi
