Page 14 - 1925-10
P. 14
Pag. 150---------------------------------------------- -------C O S Î N Z E A N A - - - - - - - - - - - - ---------------------------- 30- -V. 1§25
stiţiu înainte de retragerea actualului guvernului actual, care, socotind că conştiinţa juraţilor dela Severin o
guvern. Nu cercetăm aci, potrivit nu şi-a împlinit încă programul său unanimă şi justă achitare.
obiceiului acestei reviste, întrucât e de legiferare, întrebuinţează pentru Concluzia din sentinţa aceasta fi
îndreptăţită recenta campanie de apărarea existenţei sale anumite mij resc ar fi, ca s’o tragă, bine’nţeles
răsturnare a opoziţiei-unite. După loace tari, pe care nici măcar nu aceia, cari sunt puşi să veghieze la
cei trei ani de cârmuire ai parti le credem necesare Ce nevoie era, destinele mari ale ţării şi deţin astăzi
dului liberal, cu toate greşelile să de pildă, cu prilejul ultimei întru în mânile lor soartea ei. Ne îndoim
vârşite de acesta, — greşeli inevi niri a opoziţiei-unite la Bucureşti, însă, că vor face-o şi astfel sentinţi
tabile şi greşeli care se puteau de exagerata intervenţie a armatei? severineană poate totuş nu va avea
ocoli, — e foarte firesc lucru, ca o Cele câteva mii de cetăţeni din sala efectul cel adevărat, pe care ar tre
acţiune având drept scop o schim „Dacia* erau oare în stare să pro bui să-l aibă.
bare a metoadelor de guvernământ voace o revoluţie? Şi ce nevoie
să găsească răsunet în opinia pu era, mai ales, de lovirea d-lui N. DIFERITE
blică. Plutesc în aer atâtea nemul Iorga? D. N. lorga poate să repre
ţumiri, pe care ne place adesea să zinte o primejdie pentru ordinea Imitaţii după Tagore
le exagerăm, în cât nu e nevoie de publică? Cine poate să creadă
cât de o scânteie pentru a le face aşa ceva? STĂPÂNE,
să explodeze. De aceea, dacă violenţi e expli limpezimea graiurilor tale mă înfioa-
Din nenorocire, încordarea dintre cabilă, până la un punct, atunci ră; doar sunt mai curate decât apele
opoziţia-unitară, care cere imediata când vine din lagărul opoziţiei, e izvoarelor de munte şi mai sincere
demisie a d-lui Ion I. C. Brătianu, de-adreptul provocatoare atunci când decât floarea crinului din brazda
şi forţele guvernamentale, care îşi porneşte din partea celora care sunt umilă. Ele nu se aseamănă înţelep
închipuiesc că sunt datoare să re datori să potolească, nu să aţâţe, ciunii încâlcite şi nici evlaviei făţar
ziste, încordarea aceasta a luat as spiritele. nice acelor ce slăvindu- te se ispitesc
*
pecte de violenţă profund regretabilă. a ne grăi despre tine.
Ultimele scene petrecute la Cameră Sentinţa delà Severin. In con Ascult cucernic, înţelegând până’n
sunt de natură să ştirbească în mod ştiinţa lor Românii de bine achita adâncime, glasul stelelor tale tăcute
grav însuş prestigiul Corpurilor le seră de mult pe studentul Corneliu şi rugăciunea caldă ce se desprind
giuitoare. In conştiinţa populară se Zelea Codreanu şi sentinţa delà Se din freamătul fraged al pomilor
înrădăcinează tot mai mult credinţa, verin a venit, nu ca o surprindere, ci înfloriţi în podoaba nădejdilor de
că aleşii naţiunei, chemaţi să se ca o învestire cu formă legală a unui mărire.
preocupe de nevoile obşteşti, ve- act, care găsise perfectă justificare Da, inima mea ascultă smerită
ghiând ca legile ţării să fie păzite, în opinia publică a ţării. Dar altfel graiul cuminte al firului de grâu,
au alunecat atât de mult pe povâr în procesul din oraşul cu parcuri de ce-şi înalţă dornic spicul spre lumina
nişul patimei, încât au uitat ei în trandafiri nici nu aceasta e impor tăriilor veşnice şi se deschide, co
şişi ceeace se cade şi ceeace nu se tant, ci pledoariile acelui ilustru şir vârşită de fericire, asemenea unui
cade. Rămâne de neînţeles, cum de apărători, care au arătat în cu mugur de floare umbrită de visuri
oameni dintre cei mai luminaţi, cari vinte pline de flacără că ’n ţara ro senine, doar sunt pătruns de lumina
au avut în grija lor soarta Româ mânească primejdia este ca mult mai cunoştinţei, că truditul meu suflet
niei, şi râvnesc să ajungă din nou mare, decât îi place cuiva s’o creadă se adapă la izvorul cel plin de taină
la cârmă, nu găsesc alte mijloace şi că hotarele acestei binecuvântate şi hrănitor de vieţi, al Dumnezeirii
de a discuta decât tropăind din ţări au fost trecute în curs de câţiva tale.
picioare, dând cu tifla, huiduind şi ani de peste 2,400.000 de musaf.fi
Da graiurile tale, mai dornice de
strigând în gura mare vorbe triviale. nepoftiţi. In faţa acestei cifre fantas
cât pasările pustietăţilor de ghiaţă,
Poate nici încăierarea cu pumnii nu tice amuţeşte şi argumentul şi logica
adulmecă stăruitoare primăvăratica
e mai ruşinoasă decât această siste şi singur sufletul tremură dé jale şi
căldură a inimii mele înmugurite,
matică strategie a scandalului, care pumnii se strâng de revoltă. Mintea
bucuroase să-şi clădiască cuib de
durează câte patru şi cinci ceasuri se ’ntreabă uluită, cum se poate totuş, odihnă în sufletul meu obidit, pen
în şir, dovedind, nu numai o aţâţare ca atâtea guverne să nu încerce o tru a-mi lumina cărările vieţii.
a nervilor, ci o hotărâtă dorinţă de reglementare măcar a acestei invazii, Iar eu, inimă şi suflet, înfiorat
a turbura liniştea Parlamentului. dacă nu şi o prohibire a ei. Pusă m ş- de nădejdea fericirii, făgăduită în
Priveliştea e cu totul întristătoare. carea studenţimei în aceasta lumină, marginea începutului, aştept îmbră
Dar, pentru a păstra dreapta cum — ea apare ca un gest desnădăjduit ţişat de neastâmpăr sosirea primă
pănă a judecăţei, trebuie să sub de revoltă justificată şi acesta este
verii înflorită de nădejdile învierii.
liniem, cu aceeaş obiectivitate, — motivul pentru care şi actul dlui Valea-Jiului Mai 1925.
atitudinea cu mult prea aspră a Corneliu Zelea Codreanu a găsit în Z. SANDU
*