Page 2 - 1925-10
P. 2
l»ag. í 38 ...i i' ...... C O S t N Z E A N A ■ ' r- 30—V. 1923
UN OBSTACOL CULTURAL: HÂRTIA
d e S E B A S T I A N B O R N E M I S A
Cel mai înalt aşezământ de tiparului. Toată ’urnea vrea să revistă, un ziar sau o carte.
cultură al ţării: Academia Ro citească: şi meseriaşul şi func La noi nu. Abonamentul la
mână, constată într'un raport ţionarul şi elevul de liceu, şi 2—3 publicaţii absolut necesare
al său, că în noua situaţie cre- profesorul şi militarul şi po unui om de cultură, răstoarnă
iată după războiu, tirajul publi- porul. O carte bună trece din de foarte multe ori budgetul
cpţiilor sale ar trebui majorat mână în mână, un ziar, a re omului şi 1 face să sufere. Cum
cu cel puţin o mie de exem vistă e răsfoită de zeci de ori. vreţi atunci ca publicaţiile să
plare. Este o constatare preţi Pornirea există, se vede, şi nu prospereze, ca Academia să-şi
oasă, căci denotă un interes se poate nega. Dar în faţa mărească potrivit necesităţilor
mai viu pentru cultură şi dacă „preţului desgustutor de exa tirajul şi cultura să străbată
în acelaş raport, nu ar urma şi gerat“ al hârtiei avântul se prăbu adânc în misera plebs contri-
o a doua constatare, am fi fe şeşte şi ochii se’nchid. Cum să buens V
riciţi să vedem, cum cercul dea bietul funcţionar 5—6 lei pe-o Soluţie ni-se pare, că nu
cultural al Academiei se lăr coală tipărită de hârtie, când există decât una singură: tre
geşte şi prinde în angrenajul preţul kilogramului de pâne e cerea hârtiei în categoria ar
său tot mai mare mulţime de 20 lei? Dar profesorul sute de ticolelor de prima necesitate.
cărturari. Academia însă, nu lei pentru o carte de ştiinţă, Articol de prima necesitate cu
poate, durere, satisface acestei când leafa lui este abia a patra caracter cultural, reglementat
necesităţi culturale, ca să tipă parte în valută aur, din ceea prin lege şi ridicarea oprelişte-
rească din volumele sale mai ce-a fost odată. lor vamale pe toată frontiera !
mult cu o miie de exemplare, Iată dar situaţia! Un neam Ce se perde la unitate, se câş
deoarece „preţul desgustător de întreg pornit cu sete spre cul tigă la cantitate şi bilanţul fa
exagerat“ al hârtiei îi pune mile cele mai înalte ale tultirrtt, bricelor de hârtie vor putea,
obstacole de neînvins şi-i ani zdrobindu-şi avântul de un ob desigur, da aceiaş dividendă.
hilează dorinţa. stacol brutal şi în aceiaş vreme In schimb însă va creşte ti
înregistrăm aceasta a doua meşteşugit. Spunem acest lucru rajul şi cartea românească va
constatare a înaltei Academii în cunoştinţă deplină, căci „pre înceta să mai fie un articol de
cu sufletul copleşit de durere ţul desgustător de exagerat al lux. Ea se va răspândi cu uşu
şi de jale. De mult în ţara hârtiei“ nu este cu nimic justi rinţă în toate straturile sociale
noastră cultura a ajuns apa ficat, decât de pofta nesă şi va creia în această ţară per
najul celor bogaţi şi massa mul ţioasă de câştiguri ilicite a unui fecta unitate de gândire şi de
ţimii dornică de lumină nu-şi trust venal. Răsfoiţi bilanţurile . simţământ, pe care politicei îi
poate saţisface necesităţile sale fabricelor de hârtie şi vă veţi trebuiesc altfel, desigur, decenii
culturale, decât cu cele mai convinge că beneficiul net din- ca s’o creieze.
mari şi simţitoare jertfe. Hârtia tr'un singur an întrece cu mult In mijlocul atâtor frământări
a ajuns articol de lux, mai capitalul social al întreprin sociale şi. economice, care preo
scumpă decât zahărul şi dacă derilor. Ei bine, cine spune că cupă astăzi cu vehemenţă toate
consumul ei este totuş atât de Academia Română nu are temei partidele, — este şi aceasta o
mare, este un indiciu, că cele să constate în asemenea situ problemă, care cere soluţionare.
14 milioane de Români se zbat aţie, că preţul hârtiei este des De ce nu s’ar găsi cineva, ca
cu desperare, ca să se smulgă gustător de exagerat? s’o îmbrăţişeze cu toată căldura
din neştiinţă şi din întunerec. In toate ţările producţia hâr şi să i-o dea. Ar bine merita
După atâtea decenii de nepă tiei este reglementată şi nicăiri dela această ţară şi dela acest
sare culturală, de lipsă totală ea nu constituie un obstacol popor românesc, care dă astăzi
de interes pentru orice pornia în faţa avântului spre lumină. cu atâta tărie năvală spre lă
din sălile imprimeriilor, astăzi De-aceea cărţile şi publicaţiile caşurile, unde se făureşte cul
avem o perioadă de înflorire, se plătesc cu preţuri normale tura şi este atât de dornic să
de tumultoasă năvală în do şi nimeni nu se simte stânje se împărtăşească cu sfânta ei
meniul vast şi etern variat al nit când vrea să cumpere o cuminecătură.