Page 7 - 1925-10
P. 7
t-
30-V. 1925 C O S I N Z E A N A --------------------------------- Pag. 143
vei dori poţi veni să-ţi vezi familia.
Dumnezeu e bun şi-ţi va asculta J E A I N A V N N E Y
rugăciunea..; Vei putea veni când
doreşti... Nu pierzi nimic dacă mori. - O COMUNICARE A D-LUI G A V R I L T O D I C A —
. Poţi să-ţi ceri voe să locueşti undeva
' deasupra locuinţei familiei... aşa că... Cu prilejul marilor serbări reli curatei şi a îngerului meu păzitor
după cum vezi... ori acolo... ori gioase, care se fin în anul acesta şi m-am culcat liniştit. Abia începui
aici... la Roma, se vor declara intru sfinţi: să aţipesc, când de nou pocniră
— Primesc părinte, dar vino şi Vincenţiu Strâmbi, leresa de Prun trei isbituri şi mai puternice, nu
Dta ori acolo, ori aici. cul Isus, Petru Cannisiu, Maria însă la uşa dinafară, ci la uşa dela
— Eu fiule... eu... faţă bisericească. Magdalena Poştei, Magdalena Sofia scară, ce duce în odaia mea. M-am
sculat şi am întrebat a doua-oră:
Barat, Ioan Eudes şi Jean Vianney.
Şi-a plecat. Cine-i? Dar nu mi-a răspuns ni
Despre acesta din urmă eminentul
* nostru enciclopedist, Dl Gavril To- meni“.
* *
dica, ne face următoarea comuni „La începutul isbiturilor credeam
care foarte interesantă: că au venit ceva tâlhari ca să fure
Mai era o săptămână până la frumoasele odăjdii, dăruite de con
terminul fatal, când dreptul de-a Printre însemnările mele, de acu’s tele d’Ars. A doua zi aflai de cuvi
moşteni îl pierdea soţia. 20—23 de ani, menite să le public inţă să iau unele disposiţii de pre-
Reîntors din birou îi găsii pe toţi într’un volum de studii spiritiste ), cauţiune. Rugai pe doi bărbaţi ro-
a
bolnavi. aflu următoarele informaţii cu pri buşti şi curagioşi să vină să doarmă
Soţia: Aş vrea să merg în Italia. vire la Vianney: la mine, ca în momentul unei în
Bobu: Aş vrea să merg în Talia. Prin anii 1860, abatele Alfred tâmplări să-mi sară în ajutor. S au
leu: Vreau să merg în Palia. Monnin a publicat biografia cele angajat cu plăcere. Au venit la
Eu: Bine, am să mor. brului pleban din Ars (Franţa) Jean mine şi au durmit mai multe nopţi
Vianney, mort la 1859. Ani de-a în camera mea. Au auzit vuetul. Dar
Propietăreasa: Ah ! Sunteţi un om, rândul, Vianney, un om aproape nu au văzut niciodată pe nimeni.
un adevărat om. sfânt încă aici pe pământ, fu expus S’au convins că sgomotul nu pro
Eu: Dar cum să mor? fără încetare la ispite penibile, având vine dela oameni, ci din altă cauză,
Prop: Să vă spânzuraţi! — după concepţiile spiritiste — un necunoscută.
remarcabil dar mediumistic. Din in
Soţia: Să te împuşti! „Curând avui şi eu ocaziunea să
troducerea abatelui Monnin remarc mă conving despre cauza misteri
Prop: Să te îneci. capitolul important relativ la ener
Bobo: Să furi zahăr (i se spusese, gica luptă a plebanului cu spiritele oasă, neomenească.
că dacă fură zahăr, moare). necurate. »Intr’o noapte de iarnă, căzând
Soţia: Să te arunci din etaj I Abia putem exprima cuvântul multă zăpadă, pe la miezul nopţii
auzii o isbire groaznică. Sării în
Prop: Otravă! „ispită“ fără a ne cugeta la viaţa dată din pat, alergai pe scară în
Soţia: Cianură ! lui Thebais şi a sfântului Antonie, ci ne, crezând că bandiţii vor a-
Prop: Chibrite disolvatel a căror ispitire a rămas proverbială puca la fugă în timp ce eu voiu
la posteritate. Viaţa fericiţilor Bene-
Soţia: Acid sulfuric! dict, Francis de Assisi, Ântcnie de strga după ajutor. Insă, spre marea
Icu: Să te muşte cânele ! Padua, Francisca de Roma, Roşa de mea uimire, nu am văzut nimic, nu
am auzit nimic. Ba mai mult: nu
Bobu: Să te pape porcu ! Lima, Sebastian de Campo, Maria am observat nici o urmă prin ză
— Destul! Am de unde s’aleg! MOrl, extatica din Tirol: viaţa ace pada proaspătă... Nu mai era nici
Mai era o singură zi. Trebuia să stora şi a multor altora manifestă o îndoială, că diavolul îşi făcea
mor. Grozav cuvânt. Să mori numai multe analogii cu evenimentele din mendrele pentru a mă speria.
aş\ pentrucă te-a urât socrul! viaţa lui Vianney. M am oferit în gr ja lui D-zeu,
Blestemată fiinţă. „La 6 ani, dupăce s’a mutat ca el să mă scutească şi să mă în
Vianney în Ars, când şi-a deschis
Să mor! Mi-am sărutat frumos orfelinatul, un vuet şi sgomot sem tărească în clipele de ispită şi de
copiii., i-am sărutat mâna nevestei; nificativ a început să-i tulbure o- turburare“.
f iar când am fost să îmbrăţişez pro- dihna de noapte şi liniştea locuinţei Dacă scopul diavolului a fost să
prietăreasa am auzit: „Am umblat parochiale. începutul acestor prigo înspăimânte pe bietul preot — apoi
după bănişorii mei, bine-mi pare niri misterioase îl povestea el în- el şi-a ajuns scopul. La început
că mori"! suş precum urmează: Vianney s-a cutremurat în toată fi
Ne-am urcat cu toţii în turnul „Când a început diavolul să mă inţa. Credea că moare. S’ăbia vă
clopotniţei. De-acolo trebuia să mă turmenteze erau tocmai 9 ore seara zând cu ochii.
arunc. Dar când s’a convins de originea
şi eu mă gătam de culcat. Trei is-
Am privit înapoi şi am zărit biri răsunară în uşe cu atâta vio extra-omenească a fenomenelor, s’a
zâmbetul victorios al proprietăresii. lenţă, încât părea că vrta s’o spargă molcomit, s’a liniştit.
Am luat-o de mijloc şi... zup! Am cineva cu buzdugane enorme. Sării Mai mulţi bărbaţi curagioşi s’au
scăpat-o... Mă duc după ea. . . . îndată la fereastră strigând: „Ci- oferit să-i stea de gardă în jurul
ne-i?“. Nu am văzut nimic. — M’am casei, la uşe, în cameră, să doarmă
oferit în paza bunului D-zeu, a Prea- la el. Câţiva flăcăi înarmaţi se as
cundeau lângă turn petrecând nopţi
*) Partea I a şi apărut, sub titlul HA întregi în veghiare. Cu toţii auziau
DES în 1912. (Orâştie, Tipografia I. Moţa). sgomote, dar nu vedeau nimic.
