Page 14 - 1925-11
P. 14

Pag. 166                                 C  O  S  I  N  Z  E  A  N    A  - - -  ■■ i        - 15—VI. 1925



                PEATRA FILOSOFILOR
                MARI A CU NŢ AN
                înţelepţii se 'ngrădesc
                De singurătate,
                Nu le străjuie pe prag
                Nici o răutate,
                De-i loveşti cu flori de crin
                Ori cu murdărie,                    CULTURALE                            noastră literară şi constituirea lor
                îşi plătesc cu un surâs
                                                                                        într’o societate aparte are acum o
                Orice datorie.                         Premiile  naţionale  pentru  lite­  duplă semnificaţie. Numărul lor s’a
                Pentruce şi-ar pierde'n van         ratură. Comis'a instituită de mini­  înmulţit  în  mod  îmbucurător  si
                 Timpul cu răsplată                 sterul  cultelor  şi  artelor  pentru  a  organ zarea lor ca un grup distinct,
                Dacă conştiinţa lor                 decerne premiile naţionale de lite­  a devenit o necesitate. Scriitoarele
                E fără de pată,                     ratură, a hotărât, ca aceste premii   române au apucat pe-un drum, care
                Nici o umbră de duşman              să se dea D-lor: Brătescu- doineşti,   nu poate fi decât folositor şi lite­
                Nu le-atinge zarea, —               pentru  proză;  G.  Bogdan  Duică,   raturii şi lor înşi-le.
                Peatra filosofilor                  profesor Ia universitatea din Cluj                   *
                Este — nepăsarea.                   pentru istoria  şi  critica literară şi   Extensiunea Asociaţiunii. In
                                                    M. Codreanu pentru poezie.          sărbătorile Rusaliilor câţiva iluştrii
                              «                        Noii premiaţi sunt personalităţi  reprezentanţi ai comitetului central
                                                    literare bine cunoscute publicului   al Asociaţ'unii noastre s’au deplasat
                C  Â  N  T  A  R  E  A     M  E  A  cultural al ţării şi a inzista mai pe   în Basarabia, pentru a lua contact
                AIR ELI U T. COSTESCU               larg  asupra  lor  este  de  prisos.  Dl   cu fraţii noştri de peste Prut în ve­
                                                    Brătescu-Voineşti prin minunatele  derea unei rodnice activităţi a ace­
                Cântarea mea e stinsul murmur       sale calităţi artistice este, în adevăr,  stui  aşezământ  cultural  şi  printre
                Al liniştitelor izvoare,            figura noastră literară cea mai dis­  sătenii moldoveni. Este un pas în­
                Seninătatea, vraja sfântă,          tinsă  şi  scrisul  său  a  cucerit  de   semnat în viaţa Astrei, care înţe­
                Din rugile unei fecioare.           mult pecetea clasicităţii. Cât priveşte  lege în mod strălucit chiemarea sa
                                                    pe  Dl  profesor  G.  Bogdan  Duică,   de  după  unire  şi  înoadă  atât  de
                Cântarea mea e suferinţa            dânsul este un minuţios cercetător  fericit firul legăturilor culturale, pe
                Şi chinul nopţilor pustii,          al  istoriei  noastre  literare,  care  a   care l’au întins între Ardeal şi Ba­
                Ecoul clipelor deşarte              dat pe acest tărâm opere neîntrecute  sarabia atâţia cărturari de-ai noştri
                Şi al regretelor târzii.            şi de-o sobrietate rară. Poetul Mihail  mai cu seamă în timpul războiului.
                                                    Ccdreanu, autor al volumului „Statui  In Basarabia Astra noastră gă­
                E tremurul atâtor inimi             de peatră“ şi a numeroaselor tra­   seşte  un  teren  prielnic  de  muncă
                Pierdute ’n al vieţii haos,
                                                    duceri,  este  un  neîntrecut  meşter  şi raliarea forţelor culturale basa-
                însetoşate de odihna                al  versului  şi  opera  lui  se  poate   rabene alăturea de ea, este un eve­
                Şi pacea-adâncului repaos.
                                                    cu  mândrie  aşeza  alăturea  de  tot  niment, pe care-1 salutăm cu toată
                                                    ce s’a scris mai strălucitor în lite­  dragostea şi cu toată încrederea.
                             #
                                                    ratura noastră.
                                                                                        POLITICE
                                                                     *
                Î  N  T  R  E  B  A  R  E
                                                      O  societate  a  scriitoarelor  ro­  Parodia  parlamentară.  Sesiu­
                CONSTANTIN CRIŞAN
                                                    mâne.  Domeniul  literar  a  ’ncetat  nea parlamentară s’a închis. Era şi
                \ecina mea de peste drum            şi la noi de mult a mai fi un apanaj  timpul  suprem,  ca  măcar  în felul
                Are n fereastră trei muşcate        al bărbaţilor numai. In deceniile din  acesta să iea sfârşit o legislaţie lip­
                   y
                Ce cresc înalte şi bogate           urmă  femeile  române  au  dat  un   sită de simţul răspunderii, care tran­
                Şi râd la soare prin zăbrele.       formidabil  asalt  acestei  cetăţui  şi  sformase, în vremea din urmă mai
                                                    ele au răzbit. Scrisul Doamnelor şi  cu seamă, parlamentul în fabrică de
                Aş vrea să nu le văd, dar cum       Domnişoarelor  Constanţa  Hodos,    măcinat legi, fără de nici un cri­
                Să-mi fur privirea dela ele,        Bucura Dumbravă, Maria Cunţan,      teriu. In adevăr felul cum s’a votat
                Când, fie iarnă, fie vară           Ecaterina Pitiş, ca să nu pomenim   legea administrativă, privilegiile Băn­
                De dimineaţa şi pe sară             decât câteva dintre cele mai cunos­ cii Naţionale şi alte multe legi încă,
                (De două ori pe zi — ştiu bine!)    cute  pentru  cetitorii  noştri,  şi-au   este nemai uzitat în niciun parla­
                Vecina mea la ele vine ?...         cucerit de mult un rost în mişcarea  ment. Ţara sfâşiată de ¡dureri iea
   9   10   11   12   13   14   15   16