Page 15 - 1925-11
P. 15

15—VI. 1925 ----------------------------    C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A                         Pàg. 1Ô7

        de sigur cu satisfacţie cunoştinţă,   cu desăvârşire stârpită. Deunăzi in­ SCRISORI DELA REDACŢIE
        că cel puţin astfel se isprăveşte o  sula grecească Samos a fost ocu­
        comedie  —  care  trecuse  de  mult   pată în cel mai strict înţeles al cu­  Florica.  „Inspiraţiile“  Dtră  poetice  au
                                                                                toate  defectele,  pe  care  le  are  de  obiceiu
        marginele  oricărei  bune  cuviinţi.   vântului  de-o  bandă  de  tâlhari  a   fiecare  tânăr  poet  începător.  Aceasta  însă
        Un moment de seamă în activitatea  fraţilor Iaiade, care au debarcat pe   nu trebue să vă descurajeze. In proza vie­
                                                                                         ;
                                                                                ţii  de  aztăz ,  cu  atâta  trivialitate  şi  des-
        acestei adunări constituante rămâne insulă în puterea nopţii, şi dupăce   gust,  preocupările  literare  înaltă  gândul  şi
        totuş. Aceasta este depunerea legii  au  desarmat  mica  garnizoană  lo­  nobilitează sufletul, chiar dar dacă rodul lor
                                                                                nu  e  totdeauna  un  fruct  ales  şi  isbutit.
        electorale, care deschide perspectiva  cală, au luat în stăpânire edificiile   De  ce  să  nu  vă  îndeletniciţi  deci  şi  ma»
        nu  prea  îndepărtată  a  sfârşitului  publice,  însuşmdu-şi  şi  suma  de   departe  cu  scrisul,  când  acesta  nu  vă  a-
                                                                                duce  niciun  prejudiciu?  Şi  poate,  cu  vre­
        actualului regim, mângâind cel pu­ 500.000 drachma, pe care i-au gă­    mea,  când  veţi  fi  mai  mare,  veţi  isbuti
        ţin cu atâta inimele înfrigurate de  sit .n caseria publică.            totuş  să  scrieţi  şi  lucruri  publicabile.  —
      dorul unei schimbări înspre mai bine.   Fraţii Jaiade sunt nişte tâlhari de   Speranţă deci !!
                                                                                  I.  C.  în  D.  Răspunsul  dat  Drei  Fiorica
                        *                   calibru mare, care au fost şi până   cu  care  probabil  sunteţi  de-aceiaş  vâr­
                                                                                stă,  vi  se  potriveşte  şi  Dtră  întocmai.
          Războiul  din  Maroc.  Rănile  acuma osândiţi în mai multe rân­
                                                                                Aveţi  în  poezii  şi  calităţi  şi  defecte  şi
        grele suferite de nobila Franţă în   duri  pentru  jafuri  împreunate  cu   trebue  să  mai  munc  ţi  mult  până  a  putea
                                                                                isbuti  să  daţi  lucruri  mai  presus  de
        războiul cel mare încă nu sunt pe  omor  şi  această  nouă  faptă  vine
                                                                                medriocritate.
        deplin vindecate şi implacabila isto­ să încoroneze viaţa lor de briganzi   V.  U.  Ideea  din  poesía  Dtră  „In  urma
                                                                                sapei“  e  frumoasă  şi  cu  mult  suflet  prin­
        rie  îi  cere  Franţei  nou  jertfe  de   cu aureola legendei !         să Păcat că versurile nu sunt isbutite, căci
        sânge. Pe coastele Africei seminţia   Guvernul  grec  a  luat,  bine  în­  ar  fi  o  poesie  bună.  Încercaţi  s’o  prelu­
                                                                                craţi,  dând  evet-tual  mai  multă  tărie  şi
        dornică de libertate a Rtfanilor înar­ ţeles, cele mai severe măsuri pen­
                                                                                cadenţă  refrenului,  care  trebuie  să  aibă
        mată până în dinţi a lovit cu as­   tru  a  recuceri  din  mâna  piraţilor   ritm şi rimă perfectă !
                                                                                  Nenoroc.  Timpul  nostru  este  mult  prea
        prime posturile franceze, încercând   insula  şi  a-i  pedepsi  după  merit.   scurt,  decât  să  ne  permită  a  vă  da  tot  la
        să clatine temelia unei ocupaţii bi­ Numeroase trupe au fost chbjrcate   2  săptămâni  motivele  pentru  care  nu  vă
                                                                                publicăm  versurile.  Fiţi  siguri  că  atunci,
        nevoitoare şi mai ales cu o misiur.e   pe  insulă  şi  soldaţ'i  au  început a-   când  găsim  printre  manuscrisele  Dtră
        atât  de  frumoasă,  ca  aceea  de-a   saltul împjtriva oraşului, pe care-1   lucruri  bune,  le  dăm  cu  toată  dragostea.
                                                                                Pentru  a  vă  recensa  însă  fiecare  bucată
        civiliza ţinuturi şi popoare, care-şi   ţ n briganzii în stăpânire. Se crede, că  în parte, nu avem timp. Principalele greşeli
        trăesc încă epoca de pruncie isto­  ei nu vor putea mult rezista şi în-   în  scrisul  Dtră  sunt:  lipsa  de  simţ  estetic,
        rică a lor.                         curând vor fi siliţi a se preda.    expresii banale şi greoaie, de multeori lip­
                                                                                sa de ritm şi rime forţate. Poesía „Noaote“
          Pentru un moment acest războiu                                        este model în această pr'vintă. Ea cuprinde
        se poartă cu o zgârcenie de oameni   P  U  B  L  I  C  A  Ţ  I  I     N  O  U  I  toate  defectele  de  mai  sus,  fapt,  pentru
                                                                                care ne îngăduim s‘o reproducem aci, spre
        şi  de  materiale,  care  poate  ştirbi                                 a  o  judeca  şi  Dtră  cu  toată  liniştea.
                                               Editura: „Cartea Românească“:    Iat'o :
        adânc  gloria  militară  a  eroicului
                                              Leon Tolstoi: Povestiri populare, 5 Iei,    NOAPTE
        popor francez şi aceasta a dat naş­   V.  Vereşaghin:  Amintiri  din  războiul   Cerul e potop de stele
        tere în Franţa unei iritaţii, ce poate   dela 1877, 8 lei.                   Satul doarme ca’n mormânt,
                                              Leon  Tolstoi:  Amintiri  din  Sevastopol,   Codrul în suspin de frunze
        duce cu uşurinţă la o criză de gu­  8 lei.                                   Lin se clatină de vânt...
        vern. înregistrăm şi noi acest fapt,   H Sienkiewitz: Doamna Elzen, 8 lei.
                                              Maxim Gorki: Conovalov, 5 lei.         Dorm oile toate-n staul
        cu regretul, că fiii Franţei nu în­   /.  Brătescu-Voineşti:  In  slujba  păcei,   Şi ciobanul dus visează,
        ţeleg astăzi clar însemnătatea unui   30 Iei                                 Peste dealuri se ridică
                                              Bucura  Dumbravă:  Haiducul,  roman,   Luna doamnă să ne vază...
        eventual eşec militar în Africa.    eJ. IV. 75 lei.                          Trece valea somnuroasă
                                              Ion Ciocârlan: Inimă de mamă, 8 lei.   Ingânându se pe sine,
        DIFERITE /                            /. C. Luncan: Străbunii mei, 80. lei.  Şi‘n tăcerea ce se lasă
                                              Pant.  Diaconescu:  Curs  de  preparaţie   Dorul trist îmi vine, vine...
                                            Dt.  absolvenţii  învăţământului  primar  eli-
          Reînvie vremea piraţilor. Un      mentar, 25 lei.                          La fântâna din ogradă
        fapt extraordinar petrecut în zilele   / Simionescu: Oameni aleşi, 40 lei.   Stau cu visurile mele,
                                              Ivan Turgheneff: Faust 8 lei.          Dar nu i nimeni să mă vadă
        noastre în apele greceşti, este menit   S  Mehedinţi:  Vechimea  poporului  ro­  Să-mi ştie clipele grele...
        a reînvia epoca legendară a piraţi­  mân, 15 lei.                            Dragă vino pân'la mine
                                                        Alic edituri                 Să trăim ca doi copii,
        lor, când oameni temerari cutreerau
                                              Mărim  Dragnea:  Grigore  Alexandrescu.   Nu vezi vremea cum se duce
        largul mărilor şi jâfuiau corăbiile   exponent  al  Ideii  Naţionale,  Tip  Unirea,   Şt noi n’avem bucurii...
        încărcate cu bogăţii. Poliţia severă   Cluj, 30 lei.                      „Clubul Civil“ Ciachigârbău. Am primit
        a naţiunilor maritime şi ’n special   Editura „LIBRĂRIA DIECEZANĂ“ Arad   banii, revista Vă merge regulat.
                                                                                  I.  I.  De  câte  ori  găsim  lucruri  bune
         a Angliei, au pus, ce-i drept, capăt    — Biblioteca Semănătorului -   printre  ce  trimiteţi  Dtră,  le  publicăm  cu
        acestor vremi de adâncă nesiguranţă   Prof. Horia Teculescu: Scriitorii ca lup­  drag.  Dintre  cele  patru  poezii  trimise
                                            tători pentru unirea neamului, 5 lei.  acum, durere nu am putut reţinea nimic.
        şi astăzi corăbiile se plimbă pe va­  Teodor  Murăşanu:  Cioburi  de  oglindă,   Marioara Circa. Mai aveţi de plată până
        lurile mării tot cu atâta linişte, cum   10 lei.                        la anul nou încă 50 de Lei.
                                              Sextil Puşcariu: Literatura română, 5 lei.  Dr.  A.  Tămaş.  Vă  rugăm  să  binevoiţi
        ne plimbăm noi bunăoară pe bule­      Volbură Poiană: Ion Burduf, 5 lei.  a  cunoaşte  că  banii  trimişi  pe  anul  acesta
        vardele oraşelor. Dar, se pare, că     Gavril Todica: Urgiile naturii, 5 lei.  nu  ne-au  sosit.  Faceţi  reclamaţle  la  ofi­
                                              /. Agârbiceanu: Visurile, 10 lei.  ciul  poştal  din  Cereii-Maii  pentru  a  se
        pirateria nu a fost cu toate acestea  Emil Isac: Cartea unui om, 10 lei.  constata cine a primit banii.
   10   11   12   13   14   15   16