Page 4 - 1925-11
P. 4
Pag. 156 C o s i N z e a n ă ------- --------- 15—VI. 1926
T E L E FN O U L I N DI S C R E T
de SEBASTIAN STANCA
— Allo! Centrala? vine furios de să-î fugi din cale. — De ce ne-ai descopciat d-şoarâ?
— Da! Ce doriţi ! — Nu mă tem dragă. Iubirea — Nu v’am descopciat.
— Rog să-mi daţi cancelaria advo învinge orice pedeci. Şi eu te iu — Dar nu se prezintă nime.
catului Spineanu. besc nespus de mult. — Nu se poate. Sunteţi legaţi de
— Gata. Poftiţi şi vorbiţi. — Mai mult ca mne nu. 15 minute cu Nr. 35.
— Allo ! Allo 1 — Iubirea mea e ca flacăra ce — Bine mulţumesc.
— Cine-i aco’o? arde în candela icoanei sfinte. Bătrânul încruntă din sprâncene.
— Aici Dr. Andrei Andrea, can — Iubirea mea e ca apa mării, Nr. 35 era advocatul Colţeanu, duş
didatul cancelariei Colţean. Acolo? care cutropeşte tot şi pe tine. manul lui neîmpăcat. Colţeanu cel
— Silvia Spinean. — Tu eşti iubirea mea dintâi şi ce îi furase în vremea d;n urmă
— A ! Tu eşti Silvio ? cea din urmă. Ascultă dragă Silvio. aproape toate procesele cu reclama
— Eu, da. Silvia nu mai putu răspunde. In ce şi-o făcuse. — Cum? Se poate?
— Ce p ăcere, dragă Silvio. Sărut acest moment se ivi în pervazul Fata Iui să stea în legătură cu Col
mânile. uşii tatăl ei, advocatul Spineanu. ţeanu? Nemai pomenit.
— Servus dragă. — Ce faci tu aici? Dar pe când bătrânul îşi fâruia
— Cum te simţi scumpa mea? — Nimic tată. Am cetit gazeta. această închipuire grozavă, d-şoara
— Mersi, bine, dar tu? — Cum? Parcă vorbiai cu cineva, dela centrală sună de câteva ori la
— Foarte bine şi mă bucur că ţi-am auzit glasul. Nr. 35. Advocatul Colţeanu trânti
te-am putut prinde odată la aparat. — Da, — am fost la telefon, — peana intrigat de zuruitul aparatului
— Cum aşa? am vorbit cu o pretină. şi se răsti :
— Bine. E aşa de amusant să — Nu, — nu, — nu mai am — Allo! Aici adv. Colţeanu. Cine
poţi vorbi cu cine ţi-e drag, fără să nevoie, am terminat. vorbeşte ?
ai teamă că te spionează cineva. In acest moment însă telefonul — Aici Spineanu. Ascultă Dom
— Şi tu ai prins momentul, nu-i sună din nou nule. Să'* iai la cunoştinţă, odată
c
aşa? Norocul tău că tata a ieş t — Auz ? zise Spin anu, te thiamă pentru totdeauna, că nu-ţi permit
mai adineaori, căvi altfel te păcăleai.din nou., ian să văd şi eu cu cine să umbli cu apucături mesch ne faţă
— Aşi Ieşeam şi eu din încurcătură. ai vorbit. de casa mea. Voi lua măsuri să-ţi
— Crezi? Şi bătrânul se apropie râzând de t eacă pofta de-a mai da astfel de
— De sigur. Ii spuneam de pildă aparat. Silvia sta ca pe spini. Ii lovituri de Don Juan. Te-oi învăţa
că astăzi m’a avansat şeful meu de îngh ţase sâ gele în vine şi inima eu minte, ai înţeles?
procurist al cancetariei. îi bătea să i spargă pieptul. Bă Cu acestea bătrânul închise tele
— A, bravo primeşte sincerile trânul puse receptorul la ureche şi fonul. Colţeanu rămase încremenit
mele felicitări. auzi glasul de bărbat: Nu pricepea nimic. „A ’nebunit Spi
— Mulţumesc puiule. Ştiu că — Silvio dragă ! Allo 1 neanu, ori e beat“ — zise el întor-
bătrânul tău nu se va bucura de-a- — Allo, răspunse bătrânul cu căndu-se cătră Andrei, care îşi facea
ceastă veste. vocea piţ'găiată. de lucru în acte, îngrozit de încur
— Adevărat. De când ai apărut — De ce-ai fugit dela telefon, cătura în care vârâse pe cei doi
tu în cuibul ăsta de provincie, parcă uite dragă, vreau să-ţi spun, să nu adversari.
ai fermecat toată lumea. u ţi de convenirea de Sâmbătă. — Bătrânul Spineanu se aşeză pu
:
— Da? Bătrânul Spineanu revo’tat de făind la birou şi începu a medita:
— Da, da. Toată lumea nu vor această descoperire neaşteptată urlă „Va să zică ăsta e Don Juanul
beşte decât de advocatul Andrea şi în aparat: „Ascultă Domnule, cine cu care se întreţine Silvia. Fru
procesele curg la voi ca ploaia. eşti D-ta? Ce vrei cu feti mea? moasă descoperire. Şi-i zice : Silvio
— Las că nici tatăl tău nu se Să te duci dracului cu toată con dragă. Frumoasă intimitate. Departe
poate plânge. venirea D tale“. au ajuns. Şi eu, nebunul de mine,
— Din potrivă. Valuta scade la Andrei îşi dădu la moment seama să nu ştiu nimic. Nu-i prost indi
noi tot mai mult. Di-o săptămână de neplăcuta descoperire şi fugi vidul. S’a pus sărăntoc aci în coa
n’a întrat nici o cauză nouă. dela aparat. stele mele, mi-a sedus clientela,
— Se poate? Bătrânul furios trânti receptorul mi-a răpit procesele şi acum dă
— Parol. Ia loc. Silvia pierise din cance’arie. lovitura d'rect să-mi rărească şi
— Şi ţie îţi pare rău? Curioz tatea însă, care ispiteşte pe fata şi cu ea să’-mi vâneze şi câteva
;
— Aş, deloc. Când te ştiu pe om şi în situaţiile cele mai neplă sute de mii. Al dracului şarlatan. —
tine idolul societăţii noastre, îmi cute, îi domoli în câteva clipe re Hm. De altfel ce să zic. Combi
creşte inima de bucurie. volta şi Spineanu se ’ntoarse iar la naţia n’ar fi rea. Colţeanu e deştept,
— Ce fericit mă face vorba ta, telefon sâ afle cine e nepoftitul în- încă destul de tirăr. Aşa un ginere
Silvio dragă. Când vei fi a mea cu drăsneţ, care vrea să-i seducă fata. mi-ar face cinste. Cancelariile împre
totul, se va împăca şi bătrânul cu Sună, dar nimenea nu răspunse. unate ar fi o afacere straşnică şi
situaţia. Sună din nou centrala. eu scap şi de grija lor şi de peatra
— Nu ştiu zău. El nu vrea s’audă — Allo Centrala. din casă. —Da, e bine. E cuminte
de tine. Când ţi-aude de nume de- — Da, centrala. fata tatii“.
