Page 8 - 1925-11
P. 8
Pag. 160----------- ------------------------------ C O S I N Z E A N A 15—VI. 1925
mai buni decât noi şi că ştiu mai
multe ; dar bieţii oameni habar n’au
ce se petrece în lumea asta, nici
văd nici nu aud. Pe mine, de pildă,
nu m’aude niciunul din ei cum c£nt
din vioară şi nici pe logodnicul
meu nu-1 aude cum cântă, şi doar
el are o vioară mai puternică decât
mine.
— Dar unde aveţi voi vioara ?
întreabă rândunica..
— Aici, în şold, respunse lăcusta,
şi-i arată şoldul, ridicând piciorul
dinapoi.
— Dar urechile, unde le aveţi?
— In picioarele dinainte, răspunse
lăcusta.
Apoi lăcusta îi povesti că ch ar
în seara aceea îşi petrecuse nunta.
— Şi unde ţi-e bărbatul ? întrebă
rândunica.
— El acum se pregăteşte de
moarte. La noapte îşi dă duhul; aşa
e la noi.
— Cum asta? Alţii, după nuntă,
mai stau în cuib, mai cântă... Ziariştii românii în vizita lor din Cehoslovacia au depus o coroană frumoasă pejg
Lăcusta râse cu batjocură: „Aşa mormântul eroului cehoslovac necunoscut, în Praga.
e lumea. Unii cântă înainte, alţii după
nuntă; fiecare cu felul lui, numai — Ei cum, întrebă rândunica, şi umplu văzduhul de o duhoare uci
proştii cred că mintea lor e cea gătoare, care se înrăutăţi pe zi ce
mai bună. scatiul povesti mai departe. trecea. Plutiâ deasupra insulei ca
Şi în 'vremece spunea acestea, — Au venit, cum vin ele. A:î o negură de otravă şi putreziciune.
lăcusta înhăpa smocuri întregi de stat deasupra ca un nour şi s’au Oameni şi animale se înbolnăviră.
iarbă şi dupăce se umfla, scuipa revărsat apoi ca un potop deasupra
totul. insulei. Nourul era însă mai mare Insectele şi păsările cădeau de sus
fulgerate şi-şi dădeau sufletul într’o
— Nu prea mănânci frumos, îi decât insula, aşa că, împrejurul in
zise rândunica. sulei, multe lăcuste au căzut în clipă.
Cai şi vite pieriau în toate păr
— Mănânc în felul meu. Paiele mare. ţile.
nu sunt pentru stomacul nostru, Intr’o singură zi au înghiţit tot
sugem numai sucui. ce a fost verde. Oamenii muriau, svărcolindu-se
Apoi lăcusta săpă o gaură pe Apoi, seara, se porni o furtună în dureri. Ciuma a ucis toate vie
locul unde era şi puse un ghemă- groaznică. Sburau acoperişurile de tăţile. Am rămas numai eu.
toc de ouă ; erau douăzeeci şi cinci. pe case, în pădure copacii se frân- — Dar asta e o poveste grozavă,
Mai săpă încă o groapă şi încă una geau, iar şuvoaiele de apă se ros zise rândunica. Singurul lucru bun
şi în fiecare puse câte 25 de ouă. togoleau depe înălţimi până în mare. e că au pierit şi lăcustele. Aşa se
Ai văzut cum am descântat ouăle, Furtuna aceea a nimicit toată oastea întâmplă când cineva e prea lacom.
le-am spus că au să călătorească lăcustelor. După ce trecu furtuna, Inhăpau totul şi scoteau apoi afară
la Nord. Au să ajungă şi în ţara marea erâ acoperită cu lăcuste, cât ce înghiţiseră. ’ Dacă ar fi mâncat
frumoasă de unde vii tu. cuprindeai cu ochiul. Se aşternuseră cu măsură, ar fi ajuns hrana şi
— Ferească sfântul I în straturi, formând o scoarţă groasă, pentru ei şi pentru noi.
Şi când te gândeşti cât de fru
Dupăce povesti aceastea scatiului, care se legăna deasupra valurilor. mos cântă lăcusta din vioară...
Ţărmul mării erâ plin de hoituri şi
rândunica se uită larăş la pustiirea fiecare val aduceâ tot mai multe, Am să spun povestea asta acolo,
dimprejur. în ţara unde voiu ajunge...
în cele din urmă, o revărsare uriaşă
— Cu iarba şi cu plantele mai
de lăcuste moarte, acoperi întreaga — După Cari Ewald —
înţeleg, zise ea, dar.unde sunt vitele, insulă.
caii şi oamenii? Doară pe aceştia n’au După furtună, se opri orice adi
putut să-i mănânce lăcustele.
ere de vânt; apoi, săptămâni în
— Nu aşa, deadreptul, zise sca tregi ţinu o căldură, cum nu se
tiul, dar ascultă. mai pomenise. Ardea soarele de
Rândunica începuse însă să-şî dimineaţa până seara. Ramurile co
piardă răbdarea. pacilor atârnau moleşite şi vădu
— Dar, pentru Dumnezeu, spu vite de frunze. Toate apele secară
ne-mi încotro s’au îndreptat deaici şi oameni şi animale zăceau storşi
lăcustele? de vlagă.
— La moarte, răspunse scatiul. Apoi veni ciuma, urmă scatiul.
Puţine au scăpat cu viaţa. Lăcustele moarte putreziră şi se
