Page 12 - 1925-12-13

Pag. ISO ----- C O S 1 N Z E A N A 10—Vil. 1925

V O L U N T A R 1 1 L A A L B A - I U L I A

de PETRE NEMOIANU

In ziua de Sf Petru, foşti volun­ că ele nu ar avea nici un temeiu. Munţi, unde vă aşteaptă milioane
tari ai armatei române s’au întâl­ Faţă de aceste opinii, nu credem să de fraţi.
nit în oraşul Alba-Iulia. Congresul existe vreun argument mai convin­ Urmaţi drumul care vă va duce
acesta a fost prilejuit de un testa­ gător ca plebiscitul armat al celor Ia libertate, la fericire şi atunci vom
ment politic al fraţilor basarabeni, pestt treizeci mii combatanţi pe care fi un singur popor“.
din vremea când nici ei nici noi i-au dat provinciile acum alipite, (Neamul Românesc Nr. 156/1917).
nu făceam parte din România de drept ajutor armatei române. Dar, Nîcolae Iorga: In articolul: Armate
astăzi, testament care, cu ocazia pentruca argumentele noastre să fie de stat şi armate naţionale:
congresului acesta a fost aşezat, spre cât rnai categorice, mai întâi trebuie
veşnica păstrare, în Catedrala încoro­ ca noi înşine să fim convinşi de ... „înfrângerile din 1914, 1915 şi
nării. Pentru cei cari cunosc fră­ adevărul pe care îl invocăm. 1916 ale Austro-Ungariei au grămădit
mântarea pribegilor ardeleni din Asupra mişcării voluntarilor ro­ sute de mii de prizonieri în lagă­
cursul marelui războiu, solemnita­ mâni, factorii autorizaţi şi repre­ rele Rusiei mai ales. Oamenii au
tea ce s’a desfăşurat la Alba-Iulia zentat vi s’au pronunţat precis şi privit întâiu prinderea lor ca o iz­
a fost un prilej de impresionante recunoscător în ziua ’ de 8 Iunie băvitoare milă alui Dumnezeu. Erau
reflecţiuni asupra trecutului şi de 1917, atunci când a sosit la Iaşi iertaţi însfârşit de povara luptei în
înviorătoare nădejdi pentru viitor. cel dintâi batalion de voluntari din potriva lor înseşi, a viitorului lor
Lung drum au trebuit să parcurgă Rusia, compus din 116 ofiţeri şi naţional şi în folosul călăilor cari
voluntarii până să se poată întâlni, 1250 soldaţi. Deşi în acest moment îi mânau Ia tăietoare, bucuroşi că
în împrejurări atât de fericite, la luptau de bunăvoie peste zece mii scapă de dânşd. Apoi, dupăce s’au
Alba-Iulia. Este un drum împletit de ardeleni în rândurile armatei desmetecit de osteneli, de lipsuri,
din multe şi variate cotituri care române, abia cu sosirea celor din de suferinţele rănilor şi bolilor, ei,
duce până în frageda noastră tine­ Rusia s’a fixat importanţa acestei mai mult dela sine, rareori cu aju­
reţe. mişcări, deoarece aceştia au pornit torul vreunui îndemn, — căci sta­
Ostaşii Arealului de eri, abia eşiţi la luptă în mod organizat şi fiindcă tele în luptă cu Monarhia bicefală
de pe băncile şcoalei, au fost puşi avuseră înţelepciunea să lanseze respectau vechile prescripţii ale
în faţa celei mai grele probleme de în lume un manifest către toate pute­ dreptului „internaţional“ dintre State,
ordin naţional, căreia, după cum rile aliate, eveniment pe care volur- — s’au gândit că rostul lor nu e să
am văzut, de multe ori nici condu­ tarii îl numesc: Prima Alba-Iulie a se odihnească şi să aştepte ce se
cătorii autorizaţi ai statului nu au Ardealului. va hotărî despre ei> fără ei, că
ştiut să-i facă faţă. Târâţi la înce­ Să spicuim câteva fragmente din lupta lor nu s’a isprăvit, ci a înce­
put pe toate fronturile, fără să vadă spusele factorilor mai sus amintiţi: put numai... “
înaintea lor vreun far călăuzitor, în (N. Rorm. Nr. 156/1917).
mintea acestui tineret încetul cu Regele Ferdinand: Ion I. G. Brătianu: Cuvântare.
încetul s’a făcut lumină. Treziţi la „Fraţilor de peste Munţi şi din ...„Avrut Dumnezeu ca în această
conştiinţă, că lupta dintre noi şi Bucovina, cari aţi fost pribegi şi Piaţă, unde după veacuri de slăbiciune
unguri a întrat în faza decizivă, aţi suferit atât de mult, de cum
ostaşii Ardealului au trecut rând pe aţi păşit pragul casei noastre, vă şi de despărţire s’a serbătorit pentru
întâia oră prin unirea Munteniei şi
rând Carpaţii cu scopul de a întră zic din toată inima : Bine aţi venit! Moldovei naşterea nouii Românii —
în „armata sângelui“, ori s'au con­ Trecem prin momente frumoase, a vrut Dumnezeu ca tot aci în zile
stituit înşişi în armată dacă s’au prin clipe de fericire când v’aţi anga­ de lupte şi de dureri să se serbeze
găsit departe de teritoriul Româ­ jat înaintea lui Dumnezeu, înaintea prima manifestare a întregirii nea­
niei, cum s’a întâmplat în Rusia, steagurilor tricolore ce vă vor arăta mului nostru, în care serbăm temelia
Siberia, Italia şi Franţa. drumul biruinţii, înaintea camara­ României Mari...“
Care a fost concursul militar dat zilor voştri cari au sângerat până (România, Nr. 126/1917),
de românii subjugaţi întru reali­ acum pentru idealul nostru.
zarea unităţii noastre naţionale, nu Ţara vă spune, bine aţi venit, Octavian Goga:
mai este nevoie de a fi discutat. pentrucă în voi vede razele unui ...„Lumea întreagă, — prieteni şi
Din moment ce soarta armelor s’a soare nou. Oraşul, în care s’a duşmani, — are prilejul să vadă astăzi
decis în favoarea noastră, aceasta înfăptuit Unirea Principatelor, vă limpede în intimitatea unei mari
ne priveşte exclusiv pe noi, românii. salută ca solii bineveniţi ai Unirii familii nenorocite pentru care con­
E bine însă să relevăm importanţa tuturor Românilor. ştiinţa unităţii e suprema dogmă.
politică a plebiscitului armat, orga­ Eu, Regele căruia I-aţi jurat cre­ A'iaţii noştri pot înţelege acum mai
nizat de românii ardeleni, bucovi­ dinţă, privesc în voi chezăşia cea bine rostul firesc al alipirii Româ­
neni şi bănăţeni în cursul războ­ mai sigură, că nădejdile unui şir niei la tabăra lor, iar asupritorii de
iului, deoarece în opinia publică lung de veacuri se vor împlini, că acasă cari au stors declaraţii şi au
mondială nu arareori rătăceşte păre­ dorul unui popor de astă dată se ticluit scrisori mincinoase necinstind
rea, că aspiraţiunile noastre naţio­ va stinge. tragedia unui popor, pot fi acum
nale ar fi depăşit limita unor pre- Vă spun de aceea, ostaşi români; mai lămuriţi ca oricând. Se vorbea
tenţiuni juste, ba uneori se spune înainte cu Dumnezeu, înainte peste în presa mondială în timpul din