Page 13 - 1925-12-13
P. 13
10—VII. 1925 --------------------------- -----------C O S I N Z E A N A - - - - - - ■" 1 ■ " Pag. 181
urmă, în atmosfera morală răspân Eugen Goga: Regele în Ardeal: 1917 în Chişinăul Basarabiei, înainte
dită de revoluţia rusească, se vor de unirea ei cu Ţara Mamă şi în
bea de dreptul popoarelor de a-şi ...„Toate tristele cătane ale Hab- faţa aceluiaş batalion de voluntari,
decide singure soartea lor, se a- sburgulul delà Viena vin astăzi să se tălmăcit prin graiul martirului de
mintea plebiscitul ca un mijloc de închine în faţa singurei Majestăţi pe mai târziu, Simion Murafa, după
deslegare a revendicărilor terito care o poate recunoaşte în vremurile a- cum urmează :
riale. Ei, bine, iată plebicistul Ar cestea poporul românesc de oriunde „Astăzi voi aţi trecut Nistrul şi
dealului, îl aduc în raniţa lor aceşti ar fi el. Maiestatea Sa va avea să ştiţi că acum nu mai sunteţi pe
voluntari, cari şi-au birui grija morţ i astăzi mângăietoarea conştiinţă de a pământul străin, ci sunteţi între
lor cu gândul învierii celor de fi întrat în Ardeal înainte de a fi fraţi de ai voştri. Nu ne-aţi cunos
acasă...“ întrat în Alba-Iulia“ ... cut, ne-aţi crezut morţi; ei bine,
(România, Nr. 125/1917).
noi numai am dormit ; de-acum
Mihail Sadoveanu: Ardealul ne-am deşteptat şi noi la viaţă na
declară războiu: O. Gongopol: Oştirea Ardealului: ţională, de-acum voim să fim şi noi
. ..„Oricât s'ar mai zbate neamurile ...„Mâine, când prin victoria cea o parte conştientă a neamului ro-
blestemului şi urii, oricât ar mai cere mare a li bertăţii se vor orăndui desti mâneasc. Trecerea voastră prin Ba
sarabia nu ne-a putut lăsa rece.
Prusacii să înăbuşe glasul Poloniei nele lumii, înrolarea oştirii Ardea'ului
sângerate, oricât ar căuta să aco sub steagurile noastre, va prtţui Am alergat cu toţii să vă vedem,
pere </u răcnete Maghiarii gemetele mai mult decât o bătălie câştigată să vă îmbrăţişăm şi să ne unim
Ardealului, — sorţ i s’au aruncat, pentru realizarea, prin voinţi impe pentru totdeauna sufletele. Ca să
vă aduceţi viaţa voastră întreagă
pag'na de istorie se scrie — din rativă a alianţei dreptului, acelei aminte de ziua aceasta a înfrăţirii
nefericire cu sânge — subt och i fericite Românii a tuturor Româ
noştri. Popoarele mucenice vor fi nilor“. .. noastre, vă dăm un semn de amin-
libere. (România, Nr. 125/1917). t re. Prin mine mii de Moldovenii vă
Duşmanii noştri simt aceasta şi * ofere acest steag tricolor: simbolul
au prins a pune în lucru armele * * unităţii noastre naţionale. Pe el
minciunii. Au dat publicităţii acea erau să fie scrise cuvintele : libertate
infamă şi tristă pagină de protes De-atunci, epopeea s’a în helat sau moarte. Pimiţi-1 cu dragostea
tare a câtorva rătăciţi şi terorizaţi, în chipul cel mai fericit pentru noi cu care vi-1 dăm şi-l duceţi cu bine
a câtorva îmbuibaţi şi renegaţi. şi la sfârşitul ei voluntarii şi-au peste Prut, peste Milcov, peste Olt,
Astăzi răspunde adevăratul Ardeal, adus aminte în z’ua de Sf. Petru peste Mureş şi peste Crişuri, flutu
anul 1925, că mai au o datorie de raţi-1 triumfător peste întreaga în
care a sângerat subt steag străin, împlinit. Au pornit deci în pelerinaj tindere românească şi împlântaţi* I
nădăjduind, care a înţeles zădărni
cia jertfelor şi ia arma împotriva la Aiba-lulia, pentru a depune a- apoi în numele nostru pe turnul
duşmanului de veacuri. Legiunile colo, drept mărturie generaţiunilor cetăţ i delà Alba-lulia. Duceţi-l la
ce vor urma, testamentul politic al
biruinţă, sau muriţi pentru idealul
ardelene se organizează şi vin s^bt
drapelele Ramâniei libere. Insfârşit, Basarabiei, făcut în ziua de 6 Iunie care vă însufleţeşte*.
adevărata stare de lucruri s’a lim
pezit în faţi lumii. Ardealul a de
clarat războiu Ungariei...“ RĂZBOIUL DIN MAROC
(România, Nr, 123/1917)
— CINE E ABD-EL-KRIM ? —
Corneliu Moldovanu:
Războiul din Maroc e la ordinea încurcătură două mari puteri, care
.. .„Astăzi Ardealul ridică armele şi zilei. Dar, hrăniţi numai cu tele era cât pe aci să determine căderea
intră în Istorie alături de cei care luptă gramele publicate prin gazete, ştim dela putere a dlui Painleve, şi care
pentru libertatea şi desrobirea lumii. destul de bine, ce s‘a petrecut în a provocat, îndirect, dictatura mili
Astăzi Ardealul hotăreşte singur de Camera franceză, în legătură cu tară din Spania?
soarta şi hotarele sale, care nu pot răscoala Riffanilor, dar avem mult Să începem cu ultima întrebare.
fi altele decât Marea Neagră, Du mai puţ»ne amănunte despre eveni Cine e Abd-EI-Krim? nu e unul, ci
nărea şi Tisa...“ mentele care se desfăşoară dincolo sunt doi. Doi fraţi. Cel dintâi e
(România, Nr. 123/1917).
de misterioasa vale Ucrga, în colţul Mohamed ben Abd-EI-Krim, cunos
pierdut al Africei. cut în întreaga Europă ca şef al
George Ranetti: Un jurământ Pentru mulţi dintre noi. o mulţime mişcărei islamice, cel de al doilea
istoric:
de lucruri sunt inexplicabile. Ce e Mehmed ben Abd-EI-Krim, care
...„Mândria neînfrântă a sufletului putere îi mână pe aceşti fanatici conduce operaţiile militare. Cel
lor de vrednici coborâtori ai Romei nu marocani să opună o atât de dârză mai mare dintre cei doi fraţi Mo-
le îngăduie să primească desrobirea rezistenţă în faţa civilizaţiei euro hamed Abd-EI-Krim, un bărbat de
ca un plocon din partea noastră. pene, şi care e secretul!! succeselor, 42 ani, fără nicio educaţie, crescut
Ei vor să-şi amestece sângele lor pe care rebelii lui Abd-EI Krim le- în plină sălbătecie, în mijlocul Ma
nobil cu sângele vărsat de ostaşii au câştigat împotriva unei armate rocului stâncos. Cu totul diferit e
României şi cu cel pe care sunt înzestrată cu tot armamentul mo fratele său, Mehmed, care nu are
încă gata a-1 m’ai vărsa, pentru a dern, cum e armata spaniolă? Cine decât 30 ani, şi care a dovedit
pune pecetea roşie peste fila Isto înarmează braţul acestor indigeni strălucite calităţi de comandant.
riei care va consemna unirea pe duşmănoşi, câţi sunt ei de nume Mehmed Abd-EI-Krim e o per
veci a tuturor Românilor... roşi, şi, însfârşit, cine e acest Abd- sonalitate foarte distinsă, cu o în
^(România Nr. 123/1917). EI* Krim, care a pus dintr‘odată în altă cultură europeană. Vorbeşte
