Page 14 - 1925-12-13
P. 14
Pag. 182 ---------------------------------- ------C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - --------------- 10-VII. 1925
perfect două limbi: franceza şi o rasă de origine nordică, care vor IULIU C. SĂVESCU*
spaniola. besc o iimbă numită şiha/i, d feriiă
Familia Abd-El-Krim nu face de aceea a arabilor. Abd-El Krim de AL. T. STAMATIAO
parte din nobilimea mahomedană, a reuşit însă să răsvrătească şi pe Sunt cele dintâi zile de toamnă
adică nu e socotită ca descinzând arabi, cari erau în căutarea unui şi ploaia cântă pe coperişuri şi lo
de adreptul din urmaşii Profetului. şef, şi acum pretinde să i se re veşte în geamuri cu degete subţ ri
Tatăl fraţ lor Abd El-Krim fusese cunoască suveranitatea asupra Riff şi nevăzute — ziua şi noaptea —
judecător la Mellila. In anul 1918, ului, asupra ţinuturilor Rhondara şi de o săptămână şi mai bine.
cel mai mare dintre fraţi, Mohamed, Djebala, cerând în acelaş timp a- Umezeală şi singurătate. Gândul
a fost întemniţat din ordinal gu ranjarea chestiunei Marocului. înfrigurat îşi destinde aripa şi în
vernului spaniol, bănuit că a pus la Abd-El-Krim spune, că el e prie cepe să fâlfâie: cine ştie? poate
cale o răscoală împotriva Spaniei. ten, nu duşman al Franţei. Dacă se tocmai acum, în clipele acestea, de
A scăpat însă din temniţă cu o găseşte astăzi în război cu Franţa, parte, într’un oraş uitat de provincie,
rană foarte serioasă la picior. De aceasta se explică astfel, că el do într’o cameră mizerabilă, se stinge,
atunci, el umblă puţin şchiopătând. reşte să obţină condiţiuni prielnice obscur, un tânăr poet — sau poate
Scăoat din temnită, Mohamed pentru a domni în provinciile care-1 chiar aici, în Bucureşti, într’o uitată
Abd-El Krim se retrase în munţi, recunosc de sultan. Cei doi fraţi mansardă, sau în camera albă a
unde ajunse şefui unei bande. Peste sunt într’adevăr, oameni de seamă, unui spital.
doi ani, în 1920, Cele unsprezece şi Franţa a găsit în ei adversari O, toamnele trecute: purpură şi
triburi din ţinutul Riff-ului recu curagioşi şi iscusiţi, cari îi vor da aur, rătăciri de ceasuri întregi prin
noscură pe Mohameu ca şef al lor. mult de lucru. Respectuoşi faţă. de păduri desfrunzite, prin parcuri şi
După puţin timp, Mehmed se în obiceiurile poporului lor, Mohamed grădini singuratice, pe sub bolta
toarce din Europa, unde fusese dus şi Mehmed Abd-El-Krim sunt în nesfârşită a cerului, p.ină de stele!
pentru studii, şi luă comanda ală conjuraţi de un popor dornic de Şi aproape involuntar — cum stau
turi de fratele său. Fraţii Abd-El- libertate, care face orice îi porun la masa mea de lucru — încep să
Krim aveau atunci subt comanda cesc şefii lui. Având în partea lor răsfoesc un caet: poezii de Iuliu
lor 6000 de oameni. Cu această o populaţie fanatică, cei doi Abd- Cesar Sâvescu. Gândul se întoarce
armată neînsemnată, înarmată des El-Krim vor şti să facă multe ne cu ani înapoi. Eram într’o după
tul de rudimentar, cei doi condu ajunsuri Franţei, unde războiul din amiază de Martie, într’o cafenea de
cători ai R ffanilor au câştigat Maroc nu se bucură de simpatii pe calea Victoriei; afară primăvara
celebra victorie asupra trupelor unanime. O bună parte din socia începea să vibreze în aer, în pri
spaniole la Mellila, făcând 20 m i lişti sunt de părere, într'adevăr, că virea femeilor, în tremurarea frun
de prizionieri, cu arme, cu muniţii. Franţa ar trebui să-şi retreagă ar zelor, în ciripitul pasărilor; fantazia
Tot teritoriul Riffului a fost procla mate din Maroc, renunţând la o clădea castele, — când un dric tras
mat atunci Republică indepedentă. politică plină de sacrificii. de doi cai, era dricul primăriei, şi
In intervalul dela 1921 până în 1925 însoţit de câţi-va prietini: Al. Ma-
cei doi fraţi scoaseră trupele spa Pe de altă parte, locul unde se cedonski, Cincinat Pavelescu Mircea
niole din întreg districtul. In acelaş dau acum luptele, e din cele mai Demetriad, D. Karr, Radu Rosetti,
timp, ei începură negocieri cu câteva greu de pătruns. Clima e foarte etc. mă deşteptă din reverie: îl
firme engleze pentru exploatarea greu de suportat de trupele, euro înmormântau pe poetul Iuliu Cesar
minelor din această regiune a pene. Prin urmare, şi natura e de Săvescu.
Marocului. partea lui Abd-El-Krim. Iuliu C. Săvescu a trăit şi a murit
Nemulţumit cu victoriile câştigate aproape necunoscut, chiar de pu
împotriva spaniolilor, Mohamed şi ţinul public literar de pe acele vre
Mehmed Abd-El-Krim începură o muri şi aceasta din pricina firei lui
campanie şi împotriva francezilor. timide şi alese, din lipsa revistelor
Au atacat mai întâi Rhomarra şi literare durabile şi a reclamei de
Djebaia, pe cari le-au luat în stă jurnal, dar mai ales din lipsa măcar
pânire. Lupta se dă acum pe valea a unui singur volum, care să-i strângă
Uergha. într’un mânunchiu o parte din poe
Abd E -Krim, cel mai bătrân, ziile risipite prin ziarele şi revistele
1
dintre fraţi, care porunceşte cu o timpului.
necontestată autoritate, locuieşte în După moarte, prieteniii şi admira
mod permanent la Ait-Kamara. Tră torii i-au consacrat şi închinat ar
ieşte ca pe câmpul de răsboi. In ticole şi versuri elogioase şi vibrante,
camera lui, afară de pat, are o căci, în scurta lui viaţă literară,
masă de lucru, trei s:aune şi un Sivescu a izbutit să cizeleze — cu
aparat telefonic. In aceeaş clădire adevărată mână de maestru — câ
locuiesc miniştri săi, trei* nepoţ', teva pietre preţioase.
şase secretari, ofiţerii de gardă şi Originar din Brăila, tatăl său un
căţiva servitori, foşti sclavi, acum distins avocat, iar mama o femee
»liberaţi. In haremul său, sultanul inteligentă şi plină de fantazie.
Mohamed Abd-El-Krim are numai Studiile şi le-a făcut la liceul Sft.
patru nevaste, conform uzului R f- Sava, unde fu remarcat de rrgre-
fanilor. Dna MARGARETTA Dr. MEŞTER
* Din volumul : „Câţiva scriitori“ care
Riffanii aceştia nu sunt arabi cu răposata noastră scriitoare, de care va apare în biblioteca „Semănătorul“,
raţi, ci sunt din neamul berberilor, s'a vorbit în numărul trecui al revistei Librăria Diecezană, Arad.