Page 17 - 1925-12-13

10—VII 1925----------------------------- -----------C O S I N Z E A N A - - - - - - - Pag. 185

ţiile pe care sunt datori să le în­ prinderi comerciale prea riscate, ar Literatura mondială. — Subt
deplinească directorii cari au obţinut trebui să se fixeze şi o listă com­ acest titlu general, citim în „Dimi­
concesii. Printre aceste condiţii, cu plectă a oraşelor din Ardeal, unde neaţa“ delà 1 Iunie, precumcă „săp­
plăcere recunoaştem câteva care se poate juca teatru în limba ma­ tămâna trecută“ Lectura (o publi­
erau absolut necesare. Aplaudăm ghiară. Noi, de pildă printre aceste caţie a editurii) „ne-a îmbogăţit cu
astfel, cum se cuvine, prohibirea oraşe n’am înscrie în niciun caz traduceri noi şi foarte puternice,
nesăbuitului import de actori dela Sibiul, unde tocmai acum a poposit, din autorii Ferencz Herczec“ — şi
Budapesta, care luase în ultimul pentru o lungă serie de reprezen­ alţii. „Cum, aceşti scriitori sunt eu-
timp proporţ ile unor adevărate că­ taţie, o b ată trupă ungurească, ai ropeizaţi şi citiţi în toată lumea,
lătorii de propagandă şovinistă, subt cărei spectatori, numai saşi şi ro­ — zice recensentul — am să schi-
ochii noştri. Mai sunt apoi, şi câ­ mâni, nu umplu, seara, nici trei ţ.z aici o fugară părere critică pentru
teva măsuri inutile, ca de pildă rânduri de fotolii... marele public cititor, grăbit să afle
obligaţia impusă teatrelor maghiare D. Al. L3prdatu are cuvântul. noutăţile zilei.“
din Ardeal de a jjea în fiecare an Până la toamnă mai e vreme de Cel care semnează această „fu­
cel puţin patru piese de autori ro- gândit. Dacă n’o rămânea grija a- gară părere critică“ este F. Lohr
rrâni. Dragoste cu sila nu se poate ! ceasta pe seama urmaşului său. (?) — nu importă, — trebuie men­
In schimb, n’am văzut nicăeri ţionat ca datorie de conşt inţă. Dsa
*
f xându se, cu precizie, localităţile continuă aşa:
unde vor avea dreptul sâ joace, în Pictorul Capidan. — In tot cur­ „Ferencz Herczec, autorul roma­
cursul anului, aceste trupe ungureşti. sul lunei Iunie a rămas desch să la nului „Umbrela Stului Petru“, tra­
Am avut prilejul să constatăm, în Cluj expoziţia pictorului Capidan. dus în toate limbele pământului,
mai multe rânduri, că ministerul Ar­ In fiecare an, distinsul artist, care este binecunoscut în literatura uni­
telor nu mânuieşte cu destulă pri­ e profesor de desemn şi caligrafie versală. Având un spirit democratic
cepere dreptul său de a împărţi la liceul „Gheorghe Bariţiu“, — arta şi ironizant, el a pus în lumină or­
autorizaţii de turnee actorilor mi­ produce atât de puţin pe aceste lo­ goliul nobililor unguri... Herczec
noritari. Nu mai departe decât a- curi ! — îşi strânge laolaltă rodul este mare prin lucrările sale în care
cum o lună, am văzut la Alba lulia muncei sale liniştite, şi aşteaptă pune probleme general omeneşti...
un spectacol jalnic. (Vorbind despre într’un colţ năvala vizitatorilor. Nu Opera lui Herczec a avut răsunet
teatru, vorba se potriveşte.) Alba se poate spune, că aşteptarea sa e mare pretutindeni“, etc.
lulia, după cum ştiţi cu toţii, e unul zadarnică. Vizitatori destui a avut, Toate bune, — afară de un singur
din puţinele oraşe ale Ardealului, şi de data acesta, expoziţia dlui Ca­ lucru: Acela care vrea să ne înveţe
unde populaţia românească se gă­ pidan. Şi pe drept cuvânt D. Ca­ pe noi cine şi ce a fost scriitorul
seşte într’o covârşitoare majoritate. pidan, lăsând la o partef rmecâtoarea Herczeg sau Herczec, habar n’are de
Maghiari sunt abia câteva sute. Cu dumisale modestie, care e apanagiul ce spune. Nici măcar numele nu
toate acestea, am găsit acolo, in­ unui temperament de elită, se în­ îl cunoaşte ; nu-i cunoaşte opera,
stalate pentru o stagiune de o lună, făţişează înaintea judecătorilor fireşti findcă nu i-ar fi atribuit lui roma­
în pragul verei, o trupă ungurească ai operilor sale, ca o personalitate nul lui Mikszâth (Umbrela Stului
de operete şi comedii, luptându-se care iese din comun. O surprinză­ Petru“). Nu ştie nimica, dar ne în­
!
bineînţeles cu mari greutăţi f nan- toare bdgăţie a paletei, pe care n'o vaţă pe noi cu „fugare păreri cri­
ciare. Cu tot sprijinul, acordat de au mulţi din măeştrii noştri con­ tice* schiţate cu mare dezinvoltură...
câţiva români binevoitori, din lipsă sacraţi, o siguranţă mulţumitoare a Ce să zicem? Editura i-a cerut un
de public sala rămânea mai totdea­ desemnului, care se evidenţiază în articol, şi el s’a executat. Să-i ia
una goală. cele mai mici detalii, şi un simţ dracu pe toţi : Herczec, Mikszâth,
Ce rost au, prin urmare, aseme­ propoiţionat al compoziţiei, care ar şi cum le mai zice. Asta e părerea
nea reprezentaţii maghiare în loca­ putea să-şi ia chiar mai multă li­ mea: F. Lohr. Şi cui nu-i place,
lităţi unde nu există nici atâta po­ bertate, — iată insuşir le pictorului. atât mai râu.
pulaţie ungurească, câtă încape în- Un talent adevărat, sincer şi onest, E literatură mondială, ori nu e?
tr’o sală de cinematograf? Să facă care nu-şi impune năzuinţi prea Este.
propagandă culturală, în limba lui îndrăzneţe, iar pe cele pe care şi *
Petofi, printre români? Să se ex­ le alege le realizează cu o scrupo- Un oraş cultural. Preşedintele
pună unui faliment sigur? In inte­ lizifate fără cusur. In afară de pu­ Ligii Culturale secţia Râ nnicul-Sărat,
resul unităţei noastre sufleteşti, *a- ţine lucrări pe care le cunoşteam, Di Iosij T. Oroveanu, publică o
supra căreia plutesc şi astfei destule am preţuit în expoziţia din acest interesantă dare de seamă asupra
umbre ale trecutului, şi în interesul an o seiie de studii foarte pitoreşti activité ţii culturale din acest oraş,
chiar al actorilor minoritari, pe cari pictate la S’ghişoara, cu care s’sr în anul 1923 — 1924 Ceeace se re­
nu trebuie să-i expunem la între­ mândri colecţia oricărui cunoscător. ţine din această fugară icoană cultu­