Page 18 - 1925-12-13

Pag. 186---------------- -----C O S I N Z E A N A ■ - - - - - - - - .......................... io-vîl. 192*)

rală, este strădania remarcabilă a repezi spre simplificare. Nu e un asupra cărora poate să hotărască
fruntaşilor din Râmnicul-Sărat de-a fenomen care să ne îngrijoreze. voinţa omului, au fost puse la con­
creia o sumedenie de institute de Dinpotrivă, ne linişteşte. Democraţia tribuţie, pentruca populaţia româ­
cultură şi o dărnicie nobilă, cu care românească e încă la începuturile nească să nu prindă rădăcină aici.
foarte mulţi cetăţeni, în frunte cu ei. Pulverizarea puterilor de care Aşa a fost legiferată viaţa econo­
Dl Oroveanu, sprijinesc toate acţiu­ dispune nu poate fi spre folosul ei. mică, aşa a fost organizată viaţa
nile culturale ale oraşului. Cetind Iar mulţimea partidelor politice nu publică, aşa a fost întocmită viaţa
paginile, care desvălesc atât de do­ face decât să încurce judecata po­ socială, încât aşezarea românilor
cumentar munca frumoasă din a- porului delà noi, căruia abia de şase ardeleni la oraşe a întâmpinat gre­
ceastă capitală de judeţ, — rămâi ani i s'a^pus in mâini acea armă utăţi de neînvins. Astăzi, fireşte,
mulţumit, că în ţara aceasta în afară cu două tăişuri, care se chiamă lucrurile s‘au schimbat. Stăpânirea
de preocupaţiile politice mai există votul universal. Dacă partidul liberal duşmănoasă de ieri a fost înlătu­
totuşi şl străduinţi nobile şi oameni, va continua tradiţia întemeetorilor rată, toate posibilităţile sunt des­
care înţeleg pe deplin rostul cul­ săi, ocrotind şi mai departe intere­ chise în faţa propăşirei noastre
turii şi se năzuiesc din răsputeri, sele naţionale ale burgheziei româ­ naţionale, nu ne mai opreşte nicio
ca s'o întărească. Oraşul Râmnicul neşti, dacă partidul poporului va stavilă la porţile întunecatelor ce­
Sărat este în adevăr un oraş cul­ lua asupra sa rolul vechiului partid tăţi înstrăinate Potrivit unei des-
tural, cum am dori s'avem multe conservator, cu ai cărui exponenţi voltări fireşti, şi oraşele trebuie să
în ţara noastră. şi-a fortificat cadrele, dacă coaliţia cadă în mâinile acelora, cari for­
naţional-ţărămstă va şti să-şi cris­ mează marea majoritate a popula­
POLITICE
talizeze un program de reforme ţiei Ardealului.
Spre simplificare. — Contopi­ înaintate, am ajunge la un echilibru Această restabilire de valori et­
rea partizanilor decedatului Alexan­ firesc de forţe. Partidele n'ar mai nice cere însă timp. Şi mai cere
dru Marghiloman cu partidul po­ reprezenta pur şi simplu o asociaţie încă ceva. Cere ca terenul să fie
porului de subt şefia dlui general de apetituri particulare, slujind curăţit repede de toate nedreptăţile
Averescu a adus a nouă limpezire ambiţia de a guverna a câtorva trecutului. Şi cum se va ajunge la
în viaţa noastră politică. Cu cât conducători, ci ar exprima realităţi aceasta, dacă în fruntea oraşelor
partidele politice se împuţinează, cu vii, oglindind în structura şi în se vor instala, din nou, stăpânii de
atât ne putem orienta mai lesne idealurile lor, pături întregi din altădată? Prin forţa de inerţie a
în ceeace priveşte intenţiile lor. La populaţia ţârei. zilei de ieri, aceştia deţin şi astăzi
un moment dat, dacă ne aducem Această stratificare normală a superioritatea economică. Ieşind
aminte, erau vreo zece. Cu timpul intereselor obşteşti ar aduce, poate triumfători în alegerile comunale,
grupându-se din nou în jurul unui şi o îndulcire a raporturilor dintre ei vor recâştiga-o şi pe cea politică.
program comun de acţiune, numărul partide, fiecare ştiind pe a cui în­ Conducătorii noştri să ia aminte.
lor a mai scăzut. D. N. Iorga a credere se întemeiază. Interesele E o problemă care merită puţină
fuzionat cu d. C. Argetoianu, apoi mari ale neamului n‘ar avea decât chibzuială. Merită, chiar, o mică
amândoi au fuzionat cu partidul de câştigat. Am ieşi din perioda jertfă din capitalul de patimă cu
naţional, căruia, nu demult, i se nebuloasă de astăzi, când totul e care pornim deobicei să ne răs-
alipise fostul partid democrat înte­ tulbure şi imprecis, ca la facerea boim, politiceşte, cu propriul nostru
meiat de Take Ionescu. Se vorbeşte lumei... frate.
acum despre o nouă sporire de forţe *
a acestei coaliţii printr’o tovărăşie Noi şi oraşele. — Câtă nevoie DIFERITE
mai strânsă cu partidul ţărănesc. avem de o îmblânzire a moravurilor Moravuri americane. — Dl
Alianţa aceasta, ce e drept, nu va noastre politice se vede acum, în l.-C. Gould din Cardiff, care avea
avea darul să mulţumească pe toată preajma alegerilor comunale din o avere de peste treizeci de milioa­
lumea. Mulţi dintre aceia, cari cred Ardeal. Dacă partidele noastre po­ ne, — de dolari, nu de lei, — a
că metoda de luptă inaugurată de litice nu se vor înfăţişa în aceste fost declarat în stare de faliment.
dnii dr. Lupu şi Stere e cu adevărat alegeri într’un cadru de solida­ Şi-a depus, în linişte, bilanţul. E
primejdioasă pentru liniştea nece­ ritate, succesul electoral la oraşe ruinat. întrebat de un ziarist, a
sară a ţării, vor pleca. Dar e mai va fi, fără îndoială, de partea lis­ rostit câteva cuvinte foarte simple,
mult ca sigur, că aceştia nu se vor telor minoritare. care merită să fie reproduse chiar
gândi să întemeieze un nou partid, Situaţia oraşelor din Ardeal e de partea ceastălaltă a Oceanului.
ci se vor împărţi între celelalte cunoscută. înfăţişarea lor etnică de Fostul milionara zis: — „lată-mă-s
două existente: partidul liberal şi astăzi e fructul unor sforţări de a din nou la început, când câştigam
partidul poporului. a le înstrăina, care datează de câ­ şapte şilingi pe zi. Trebuie să-mi
In chipul acesta, mergem cu paşi teva veacuri. Toate împrejurările refac din nou averea, şi sunt destul