Page 19 - 1925-12-13
P. 19

10-VII. 1925 --------------------------------*— - - - - - - - - - - C  O  S  l t f Z  E  A  t i A    - - - - -  ...............———^ Pag. 187

    de  tânăr  cn  să  reuşesc“.  (Dl  I.-C.   convalescenţe, şi că sarcina sa de-  V  I T  R  I N  A    C  U    C  Ă  R  Ţ  I
    Gculd  are  şaizeci  de  ani.)  Ce  fru­  acum e ceva mai serioasă.
                                                         *
    moasă lecţie de energie!                                                  ,  Librăria  Diecezană*  din  Arad
       Cazul  acesta  nu  e  atât  de  rar  pe   Curiozităţi  mărunte.  —  Nicio   face  o  operă  culturală  de  mare  va-
    cât  s’ar  crede.  Sunt  foarte  mulţi   femeie  din  lume  nu  recunoaşte  că   loare, începând să reediteze „Bbilio-
    candidaţi  de  miliardar  în  America,   poartă  corset.  Cu  t03te  acestea,   teca  Sămănătorului“,  care  după
    dar sunt şi destui miliardari ruinaţi.  numai  în  America  s’au  f  bricat,   războiu  se  oprise  pe-un  timp  oare­
  '  Şi  ce  e  mai  curios,  nimeni  nu  e   anul  trecut,  corsete  în  valoare  de...   care.  Cărţile  editate  de  această  bi­
    lovit  de  dispreţul  public,  dacă  să­  78 milioane dolari !          bliotecă sunt bine îngrijite şi ieftine:
    răceşte.  Ruina  şi  sărăcia  nu  sunt   —  Nu  e  de  mirare,  că  găinele   două calităţi pe care publicul cetitor
    dezonorante  în  Statele  Unite.  Un   sunt  de  multe  ori  cam  triste.  In   le  va  aprecia  desigur,  încurajând
    mare  hotelier  care  şi-a  pierdut   fiecare  an  mâncăm  prste  douăzeci   opera Librăriei Diecezane dela Arad.
    averea  în  speculaţii  nenorocite,  şi   de  milioane  de  ouă,  fără  a  cere   Iată  cărţile  mai  nouă,  apărute  în
    care,  pentru  a  putea  trăi  se  face   consimţământul autoarelor lor.  editura acestei librării:
     din  nou  portar,  luând*o  dela  capăt,   —  In  guvernul  italian sunt  două­
     nu  e  desconsiderat  pentru  aceasta   sprezece   portofolii   ministeriale.           *
     de foştii săi tovarăşi de viaţă Itxoasă.   Mussolini  deţine  el  singur  cinci.   Septimiu  Popa:  Vai,  inima.  Po­
     Unii  dintre  ei  nu  pregetă  să-i  în­  Prin  urmare,  pentru  a  obţ'ne  ma­  vestiri 10 lei.
     tindă mâna, şi în situaţia schimbată,   joritatea  nu-i  trebuie  afară  de  votul   E  primul  volum  al  puternicului
     stngându-i  prieteneşte:  —  „Allo,   lui,  decât  unul.  Cee2ce  însemnează   prozator  ardelean  Septimiu  Popa,  al
     Charlie,  nu-ţi  merg  tocmai  bine   că jumătatea Iui doisprezece e cinci.   cărui  nume  l’am  întâlnit,  după  răz­
     treburile.  Nu-i  nimic,  băiete,  îţi  vii   Slabă aritmetică!        boiu,  foarte  des  în  revistele  de  din­
     tu  în  fire,  repede.  Cred,  că  o  să  ne   —  Pentru  stingerea  puţurilor  de   colo şi de dincoace de Carpaţi.
     revedem în curând la club“.        petrol  se  întrebuinţează  dinamita.   Septimiu  Popa  nu  ela  întâii  paşi
       Şi  ceeace  e  mai  curios,  de  cele   Acesta  nu  mai  e  însă  un  nrj-   în  literatură;  revistele  şi  gazetele
     mai  multe  ori  profeţia  se  îndepli­  loc  recomandabil  şi  când  ţi  se  a-   dela  Blaj  i-au  adăpostit  cu  simpatie
     neşte.                             prinde casa.                        scrisul,  chiar  dela  terminarea  stu­
                     *                                   *
                                                                            diilor  teologice  în  luminosul  orăşel
       Mussolini autor dramatic. —        Un  om  nepoliticos.  —  Scena    de pe Târnave.
     Se zice, că Mussolini, în timpul cât  se  petrece  într’o  grădină  la  o  ser­
     a  fost  bolnav  astă  iarnă,  a  scris  o   bare  de  vară,  în  folosul  orfanilor   Septimiu  Popa  a  publicat  acolo
                                                                            încercări,  cari  l’au  impus  atenţiei
     dramă romantică în 2 acte. Dacă    de răsboi.
                                   4                                        unui restrâns număr de cititori. Mo­
     ar  fi  să  credem  ceeace  scriu  fia­  Un  demn  necunoscut  s’a  aşezat
     rele  din  Paris,  n’ar  fi  vorba  tocmai   pe  o  bancă.  Domnişoara  Veturia  se   destia  lui  n‘a  bătut  însă  pe  acele
     de  o  dramă,  ci  mai  rruit  de  o  ope­  îndreaptă spre el, surâzătoare :  vremi  Ia  uşile  redacţiilor  revistelor
     retă.  Intr’adevăr,  piesa  lui  Musso­  —  Nu  doriţi  un  pzhar  de  bere?   mari,  aşa  că  numele  Iui  a  rămas
     lini  urmează  să  fie  acompaniată  de   Pentru orfanii de răsboi...  necunoscut pe pigţa literară.
     o  orhestră  italiană,  în  care  fiecare   —  Cu  plăcere,  domnişoară,  răs­  A  trebuit  să  vină  marele  războiu,
     bucată  muzicală  simbolizează  un   punde  domnul  în  chestiune.  Cât  să-l  chinue  şi  să-l  arunce  Ia  su­
     aspect al caracterului italian.    costă ?                             prafaţă.  Temniţa  grea  suferită  după
       Prima  reprezentaţie  a  acestei  o-   —  Patruzeci de lei paharul.  intrarea  în  acţiune  a  României,  i-a
     pcre  dramatice  va  avea  loc  pro­  Necunoscutul se execută.         răscolit adânc ascunzişurile sufleteşti
     babil,  la  New  York,  într’un  teatru   Domnişoara Veturia soarbe odată  şi  scrisul  viu  al  condeiului,  care
     italian,  pe  care-1  conduce  artista   din  paharul  cu  bere,  apoi  îl  întin­  scria  cu  sânge,  a  început  să  aibă
     Maria Bursi. Ducele a avut la Roma   de din nou, şi mai surâzătoare :  răsunet.  Câteva  povestiri,  cari  ne­
  ,  câteva  convorb.ri  cu  dna  Bursi,   —  Şi acum, mai daţi încă patruze­  însoţite  de  numele  acesta  modest,
     înţelegându-se  cu  ea  asupra  inter­  ci de lei, dacă vreţi să beţi după mine!  ar  fi  părut  scrise  de  nişte  mari
     pretăm.  In  piesă  vor  apare,  pe   Domnul  necunoscut  scoase  încă-   slavi,  obicinuiţi  cu  abisurile  sufle­
     rând,  df.rite  artiste  tinere,  repre­  odată  port  foliul,  luă  din  el  patru­  tului  omenesc  şi  cu  simplitatea  de­
     zentând  toate  tipurile  de  femeie  zeci  de  lei,  apoi  încă  patruzeci,  şi   săvârşită,  l‘au  impus  în  ochii  tova­
     italiană,  din  diferitele  regiuni  ale  zise :                       răşelor întru scris.
     Peninsulei.                          —  Poftim, domnişoară, optzeci'      Volumul  de  faţă  ne  desvălue  o
       Poate,  că  Dictatorul  nu  se  prea  de lei, şi daţi mi, dacă se poate, un   lăture  a  personalităţii  lui  Septimiu
     încrede  în  viitoarea  sa  reputaţie  de   pahar curat.                Popa,  care  în  scurtă  vreme  şi-a
     autor  dramatic.  Adevărat,  că  încer­  Domnişoara, în gând:           câştigat  un  loc  frumos  în  literatura
     carea sa nu e decât fructul unei      —  Mojicule !                     noastră.
   14   15   16   17   18   19   20