Page 19 - 1925-12-13
P. 19
10-VII. 1925 --------------------------------*— - - - - - - - - - - C O S l t f Z E A t i A - - - - - ...............———^ Pag. 187
de tânăr cn să reuşesc“. (Dl I.-C. convalescenţe, şi că sarcina sa de- V I T R I N A C U C Ă R Ţ I
Gculd are şaizeci de ani.) Ce fru acum e ceva mai serioasă.
*
moasă lecţie de energie! , Librăria Diecezană* din Arad
Cazul acesta nu e atât de rar pe Curiozităţi mărunte. — Nicio face o operă culturală de mare va-
cât s’ar crede. Sunt foarte mulţi femeie din lume nu recunoaşte că loare, începând să reediteze „Bbilio-
candidaţi de miliardar în America, poartă corset. Cu t03te acestea, teca Sămănătorului“, care după
dar sunt şi destui miliardari ruinaţi. numai în America s’au f bricat, războiu se oprise pe-un timp oare
' Şi ce e mai curios, nimeni nu e anul trecut, corsete în valoare de... care. Cărţile editate de această bi
lovit de dispreţul public, dacă să 78 milioane dolari ! bliotecă sunt bine îngrijite şi ieftine:
răceşte. Ruina şi sărăcia nu sunt — Nu e de mirare, că găinele două calităţi pe care publicul cetitor
dezonorante în Statele Unite. Un sunt de multe ori cam triste. In le va aprecia desigur, încurajând
mare hotelier care şi-a pierdut fiecare an mâncăm prste douăzeci opera Librăriei Diecezane dela Arad.
averea în speculaţii nenorocite, şi de milioane de ouă, fără a cere Iată cărţile mai nouă, apărute în
care, pentru a putea trăi se face consimţământul autoarelor lor. editura acestei librării:
din nou portar, luând*o dela capăt, — In guvernul italian sunt două
nu e desconsiderat pentru aceasta sprezece portofolii ministeriale. *
de foştii săi tovarăşi de viaţă Itxoasă. Mussolini deţine el singur cinci. Septimiu Popa: Vai, inima. Po
Unii dintre ei nu pregetă să-i în Prin urmare, pentru a obţ'ne ma vestiri 10 lei.
tindă mâna, şi în situaţia schimbată, joritatea nu-i trebuie afară de votul E primul volum al puternicului
stngându-i prieteneşte: — „Allo, lui, decât unul. Cee2ce însemnează prozator ardelean Septimiu Popa, al
Charlie, nu-ţi merg tocmai bine că jumătatea Iui doisprezece e cinci. cărui nume l’am întâlnit, după răz
treburile. Nu-i nimic, băiete, îţi vii Slabă aritmetică! boiu, foarte des în revistele de din
tu în fire, repede. Cred, că o să ne — Pentru stingerea puţurilor de colo şi de dincoace de Carpaţi.
revedem în curând la club“. petrol se întrebuinţează dinamita. Septimiu Popa nu ela întâii paşi
Şi ceeace e mai curios, de cele Acesta nu mai e însă un nrj- în literatură; revistele şi gazetele
mai multe ori profeţia se îndepli loc recomandabil şi când ţi se a- dela Blaj i-au adăpostit cu simpatie
neşte. prinde casa. scrisul, chiar dela terminarea stu
* *
diilor teologice în luminosul orăşel
Mussolini autor dramatic. — Un om nepoliticos. — Scena de pe Târnave.
Se zice, că Mussolini, în timpul cât se petrece într’o grădină la o ser
a fost bolnav astă iarnă, a scris o bare de vară, în folosul orfanilor Septimiu Popa a publicat acolo
încercări, cari l’au impus atenţiei
dramă romantică în 2 acte. Dacă de răsboi.
4 unui restrâns număr de cititori. Mo
ar fi să credem ceeace scriu fia Un demn necunoscut s’a aşezat
rele din Paris, n’ar fi vorba tocmai pe o bancă. Domnişoara Veturia se destia lui n‘a bătut însă pe acele
de o dramă, ci mai rruit de o ope îndreaptă spre el, surâzătoare : vremi Ia uşile redacţiilor revistelor
retă. Intr’adevăr, piesa lui Musso — Nu doriţi un pzhar de bere? mari, aşa că numele Iui a rămas
lini urmează să fie acompaniată de Pentru orfanii de răsboi... necunoscut pe pigţa literară.
o orhestră italiană, în care fiecare — Cu plăcere, domnişoară, răs A trebuit să vină marele războiu,
bucată muzicală simbolizează un punde domnul în chestiune. Cât să-l chinue şi să-l arunce Ia su
aspect al caracterului italian. costă ? prafaţă. Temniţa grea suferită după
Prima reprezentaţie a acestei o- — Patruzeci de lei paharul. intrarea în acţiune a României, i-a
pcre dramatice va avea loc pro Necunoscutul se execută. răscolit adânc ascunzişurile sufleteşti
babil, la New York, într’un teatru Domnişoara Veturia soarbe odată şi scrisul viu al condeiului, care
italian, pe care-1 conduce artista din paharul cu bere, apoi îl întin scria cu sânge, a început să aibă
Maria Bursi. Ducele a avut la Roma de din nou, şi mai surâzătoare : răsunet. Câteva povestiri, cari ne
, câteva convorb.ri cu dna Bursi, — Şi acum, mai daţi încă patruze însoţite de numele acesta modest,
înţelegându-se cu ea asupra inter ci de lei, dacă vreţi să beţi după mine! ar fi părut scrise de nişte mari
pretăm. In piesă vor apare, pe Domnul necunoscut scoase încă- slavi, obicinuiţi cu abisurile sufle
rând, df.rite artiste tinere, repre odată port foliul, luă din el patru tului omenesc şi cu simplitatea de
zentând toate tipurile de femeie zeci de lei, apoi încă patruzeci, şi săvârşită, l‘au impus în ochii tova
italiană, din diferitele regiuni ale zise : răşelor întru scris.
Peninsulei. — Poftim, domnişoară, optzeci' Volumul de faţă ne desvălue o
Poate, că Dictatorul nu se prea de lei, şi daţi mi, dacă se poate, un lăture a personalităţii lui Septimiu
încrede în viitoarea sa reputaţie de pahar curat. Popa, care în scurtă vreme şi-a
autor dramatic. Adevărat, că încer Domnişoara, în gând: câştigat un loc frumos în literatura
carea sa nu e decât fructul unei — Mojicule ! noastră.