Page 10 - 1925-14

Pag. 198 C 0 S 1 N Z E A N A -----------------------------------------30 -VII. 1925
V
C H E M A R E
CONST. GORON
... Durere sapă-mi răni adânci în
[piept...
Cuţitul tău să l simt cum mă sfâşie, —
Şi 'n ţipete sălbatice să uit
Că viaţa noastră este-o tragedie...
Cu braţele de fier să te înfrunt
Şi imnul biruinţii orbitoare,—
In rând cu ’nvigătorii să îl câni
Cu fruntea î ălţată către soare...
In lupta grea aţâţi au adormit
Cu patimi şi cu vise trecătoare;
Dar glasul lor în mine-a răsărit
Şi'n pieptul meu azi creşte-acelaş
[soare...
Un ciudat monstru de mare, prins la Santa-Cruz, in Califonia, căruia natc* Vreau răni adânci, durere, să îmi
raliştii nu sunt de acord a*i da nici un nume, deoarece nu-1 cunosc. Lungimea [sapi...
lui e de 12 metri, are cioc de râţoiu şi o coadă de balenă
Aud victoria prelung cum sună —
Şi dragostea de viaţă creşti’n piept
asta, pentru o elevă atât de tânără ! care începu s’o răsfoiască. Şi fulgere pe fruntea mea s'adună L.
Tare aş fi curios să văi, cum o — Ei, bine, să facă o temă des­ *
s’o scoată la capăt? Cu ce drept pre: „Marea şi Deşertul“.
i-a pus protejatei mele nota zero? — Dar, domnule, domrişoara La- O R A C O L
Furios, mă hotărâi să stau puţin pinov n'a văzut marea niciodată. tAARlA CUNŢAN
de vorbă cu acest domn. N’a trăit niciodată în mijlocul, la
— Domnule, îi spusei, eu sunt marginea, sau măcar în apropierea Ori câţi se vor naşte
r
autorul temei „Apa: rolul ei în na­ deşertului! strigai eu desnădâjduit. Poeţi şi eroi
tură şi în viaţa omului“, pe care a — E o fată cam măiginitâ, în In tabăra vieţii ce vine,
iscălit o eleva Lapinov Elisabtta cazul acesta? Ei bine, să-i dăm Dureri vor paşte
din clasa patra. altceva. Despre: „Influenţa natu- Şi crude nevoi
— Şi nu ţi-e ruşine s’o mărturi­ rei...“ Vor rupe din haos
seşti ? — Iar natura? Cum rupem azi noi
— Mă iartă, n’am venit să vor­ — Da. da, uitasem... Atunci: Puţinele clipe senine.
besc despre mine. Aş vrea să ştiu, „Marea Baltică: importanţa ei co­ Ori câţi vor lua sborul
pentruce ai pus dşoarei Lapinov mercială, economică, politică...“ Curatului dor
nota zero. — Dar n’a făcut comerţ nicio­ Spre culmile sfinte — ale zării,
— Pentru felul cum şi-a compus dată, biata fată, şi cu politica nu Muri-vor cu dorul
lucrarea. se poate ocupa încă... La vârsta ei! Invingerei lor —
— Şi ce are lucrarea ei, de nu — Ei bine, atunci nu şt»u ce De nu vor bea viaţă
ţi-a plăcut. să-i mai dau... A, uite... asta e... Din sfântul isvor
— E stupidă. uite: „Trăsăturile de caracter co­ Al jertfelor mari
In clipa aceea regretai că n’am mune între Bobcinski şi Dobcin- Şi-al răbdării.
adus cu mine un revolver. Aş fi ski...“ *
tras cu plăcere câteva gloanţe în Ca toţi oamenii, sunt blând şi
acest monstru de profesor. liniştit... până la oarecare mar­ L I N I Ş T E
— Domnule, răspunsei potolin- gine... Dealtfel, nu vreau să mă CO ST A NT IN CRIŞAN
du mă, dumneata îţi înch pui, după justific, mă spovedsc numai. Pădurea înverzită doarme'n umbră —
cum văd, că cineva poate săînviţe In odaia profesorului era o sobă Tăcerea grea din cer, pe loc, coboară
să înoate fără să între vreodată în înaltă, şi lângă sobă era un cuier. Şi unda cristalin'o înfioară...
râu. Dumneata ceri elevei dumi- De acest cuier l’am spânzurat pe Din teiul nins cu aur se desprinde
tale să aibă o noţiune precisă des­ profesor, strângându-1 de gât cu Şi cade legănat, din vârfu 'nalt
pre rolul apei în natură: dar nu te propria lui cravată. Un fir de floare poleită, jos, în apă —
gândeşti, ca eleva dumitale, care Iată ce ţineam să mărturisesc. Printre podoaba grea abcă de scapă,
locuieşte într’o odaie dela etajul al Din frunză 'n frunză căţărându se
doilea, habar n’are de ceeace se [mereu,
petrece în natură... Foşnind uşor —un ram de celălalt.
— Hm! Crezi? E», şi ce doreşti De atâta miros e văzduhul greu —
la urma urmelor? Şi o lene caldă vine de se'ntinde
— Să-i dai dşoarei Lapinov un Pe marginea adâncului umbrit -f
alt subiect, şi ţi făgăduiesc că de O poftă nesăţioasă mă cuprinde
data aceasta îl va scrie singură. Pe iarbă să mă’ntind — şi cucerit
— Un alt subiect? Fie... Astase De vraja păcii calde ’mbălsămate
poate. Poftim... S adorm, privind la per — întins
Luă de pe masă o cărţulie, pe pe spate.