Page 11 - 1925-14
P. 11
30-VII. 1925 C O S I N Z E A N A Pag. 199
CÂNTECUL OMULUI
FĂRĂ DUMNEZEU
Maestrului G. luioveanu
Crişmare Toader din cătun
„Zi bună“ şi „noroc“ îţi spun.
) Venii adus de-un vânt şi eu
Să-mi dai să beu!...
Să-mi dai, că mult am suferit!..
De tânăr păru-mi s’a albit...
Rubrică condusă de : TEOFIL BUGNARIU
Pe nimeni n’am... nici Dumnezeu...
Deci dă-mi să beuL. AUTORII, care doresc să li se cere şi încheiere, se evidenţiază
facă recensii în revista „COSIN ideea naţională din poeziile lui A-
Să-mi dai să beu, să uit dureri... lexandrescu, cu deosebire din „Um
Z E A N A s u n t rugaţi a-şi trimite
Să uit de ziua cea de eri,... peyiitor volumele în câte două exem bra lui Mircea la Cozia“ „Răsăritul
Să uit de tot ce e al meu... lunii la Tismana“ „Odă pe ruinele
plare. 7rimiţindu- le într'unul singur Târgoviştii“ „Anului 1840“ „Rugă
Să cânt... să beu!...
ele vor fi numai înregistrate nu şi ciune“ „Vulpoiul predicator“ şi ale-
recensiate. câteva. Procedarea, contrar aştept
Iar scripcile din struna lor —=0=— ţărilor are pronunţate caractere sin
De-ar scoate cântece de dor, tetice. Am cetit cele 37 pagini ale
Să-mi spună atunci şi cântul meu M A R I N D R A G N E A cărţuliei cu interes şi cu toate că e
Să plâng,... să beu!.. s:risă clar şi respiră un naţionalism
GRIGORE ALEXANDRESCU EXPONENT AL cald şi uneori mângăetor, — de ce
Ş’apoi să ştiu, — când ai să vezi IDEII NAŢIONALE. să nu mărturisim — am rămas ne
mulţumiţi. Nu, fiindcă nu ar fi destul
Că şirul litrelor îl perzi
Ca popor cu o cultură tânără nu de bine ceea ce e, ci fiindcă putea
Şfn depărtări eu am să cat, — fi mai bine. Dăpănând firul ideii
ne putem plânge că am fost lipsiţi
Tot am uitat L. naţionale prin poezia istorică, des
de personalităţi puternice. Lipsa o
simţim mai accentuată poate în pri criptivă, religioasă, filoscfică şi sa
Atunci pe „murg“ şeaua să mi pui tirică a lui Alexandrescu, Dl. Drag-
vinţa monografiilor şi studiilor cari
„Zi bună“ şi „noroc“ să-mi spui să ne arate în mod obiectiv viaţa nea de multe ori reproduce clişeele
...Şi să mă pierd spre nesfârşit şi activitatea acestor personalităţi. învechite ale manualelor de şcoală
Mai fericit!.. Totuşi avem studii şi bune şi rele sau ale fugarelor caracterizrii ex
cari urmăresc activitatea unui scriitor catedra. Aşa e bună oară cap 8.
Cernăuţi G. PONETTI în toată întinderea şi varietatea ei, care închide în 2 pagini ideea na
dar tocmai prin aceasta având un ţională în poezia satirică a lui A-
caracter prea general şi sintetic, în- lexendrescu şi care întreg e ticluit
tinzându-se prea mult în suprafaţă, aproape numai din concluzii. Deja
pierd adâncimea pe care numai luc o lucrare care are în vedere o sin
rarea migăloasă de analiză o poate gură lăture sau idee din opera unui
da. — Autorul broşurii amintite mai scriitor, desigur că aşteptăm mai
nainte, încearcă o lucrare de ana mult decât atât cât oricare cetitor
liză — după cum arată capitolele atent al lui Alexandrescu poate să
— urmărind în opera lui Gr. Ale- prindă diatr’o singură cetire. Aştep
xandrescu firul roşu al unei singure tăm în primul rând o cercetare
idei, anume al ideii naţionale. In amănunţită a acestei idei, o reliefare
troducerea schiţează rolul istoric al a cauzalităţii poeziilor în cari ea
personalităţii creiatoare în evoluţa precumpăneşte sau se străvede cât
unui neam, atinge tangenţial ideea de ascunsă; aşteptăm apoi un cadru
naţională în scrisul întemeietorilor mai larg care să cuprindă spiritul
literaturii noastre moderne şi sta şi faptele epocei şi peste tot un
bileşte că din punctul de vedere al suflu de analiză aproape ştiinţifică.
ideii naţionale „acest poet sî relie Căci prin studiarea unei singure
fează ca un scriitor care apreciază laturi din opera unui scriitor, ceea
trecutul de glorie al românismului, ce am pierdut în suprafaţă trebue
care vede obiectiv prezentul şi-l cri să câştigăm în adâncime.
tică şi care nădăjduieşte în viitor.“ Altfel rămânem păgubaşi. — Dacă
Un plan simplu şi clar, gravitând în broşura dlui Dragnea nu are în
jurul a lor trei momente cântate în întregime acest caracter, totuş ea
poezia lui Alexandrescu: trecutul, poate fi folositoare mai ales ca
ABD EL CR1M prezentul şi viitorul. In capitolele lectură particulară în şcoalele se
comandantul rifanilor răsculaţi In Maroc, scurte cari şe ’nşiră între introdu cundare.
