Page 12 - 1925-14

Pag. 200 ------ C O S 1 N Z E A N Â - - - - - - - - - - - 10 VU. 1025

Prea de suprafaţă spre a fi o în închisoare. încep izbânzile ro­ de nuvele. Bucata întâia e o povestire
lucrare critică şi prea împânzită de mâneşti. Nemţii fug, iar generalul frumoasă şi plină de observaţii juste,
concluzii — justo dar — cari nu Frangulea răsădeşte pe mormântul a doua mai mult un fel de caiet de
se razimă pe dedesupturi de ana­ părintelui Ţepoşu o iederă din Bu­ amintiri romantice, iar ceeace cu deo­
liză văzută, lucrarea dlui Dragnea cureşti în cari a reintrat regele, sebire împiedică încorporarea lor în
rămâne o încercare în unele părţi împlinind astfel ultima dorinţă a domeniul nuvelei, e lipsa de echi­
folositoare. (Mai ales în încheiere prietenului mort. Cei cari au fost librare a faptelor şi prolixitatea care
unde se face un clar istoric al vânduţi Nemţilor, acum îmbogăţiţi, precumpăneşte în amândouă. Abă-
ideii noastre naţionale). Pentru acest pregătesc lovituri politice, iar gene­ tându-se dela sâmburele unui singur
motiv şi pentru sentimentele pe cari ralul aşteptându-şi sfârşitul îşi face fapt scos în evidenţă şi bine studiat
le cuprinde, dorim broşurii cetitorii testamentul. psihologiceşte, spre care curg în mod
pe cari îi merită, iar delà di Dragnea Povestea romantică începe cu convergent puţinele fante secundare,
aşteptăm lucrări mai fericite —după evocarea căminului părintesc. Andrei autorul ne arată un şir întreg de fapte
părerea noastră, care poate fi şi Mătâsaru, — să-l numim — eroul de aceeaşi intensitate şi de aceeaşi
greşită — şi (fără nici o supărare) celor 30 de pagini, e în liceu. Are importanţă, făcându-ne din „G ne-
puţ n mai... ieftine. un tată sever, are meditator punc- ralul Frangulea“ un fel de cronică
tuos, mai mulţi colegi, un unchiu iar din „Poveste romantică“ un „jur­
S Y L V I U S R O L A N D O ştrengar, o soră veselă şi o vară nal de zi“ bine scris. Nuvela cere
melancolică: Gabriela care face un nucleu unitar, conţinând desfăşu­
GENERALUL FRANGULEA. NUVELE.
poezii şi-l iubeşte în taină. Viaţa rarea gradată a unui singur fapt
Un pseudonim romantic pe o co­ curge monotonă până ce vin în principal, care atrage o formă bine
pertă simplă. înăuntru două bucăţi orăşel nişte teatralişti bucureşteni. In închegată şi cuprinse toate aceste
literare, etichetate: nuvele şi nimic trupă se află artista Amelia Adrianu, într’un ritm interior repede. Cine o
;
mai mult. N ci veşnica „prefaţă“ şi pentru care se aprind vâlvătaie căl­ fi, cine n’o fi autorul îmbrăcat în
nici banalul bilet de drum, numit câiele domnului Andrei acum în ci. haina numelui Sylvius Rolando, a
scrisoare de recomandaţie. Întâia VII. Timid el mărturiseşte această trecut peste această cerinţă, deşi cu
bucată poartă numele cărţii şi acţiu­ dragoste Gabrielei care cu adevărată observaţia justă, stilul, când roman­
nea i se desfăşoară în vremea răs- abnegaţie îl sfătuieşte cum să pro­ tic când naturalist, totdeauna bine
boiuiui. A doua : Poveste romantică, cedeze şi-i ticlueşte două poezii — adecvat împrejurărilor şi pitorescul
presează între câteva foi, floarea Balada trandafirilor albi şi un răvaş limbii, calităţi pe cari le posedă,
parfumată de amintiri a „dragostei — pe cari Andrei le aruncă pe scenă putea să ne dea două nuvele bune.
dintâiu“. Cioplite de ceea ce a mai într’un buchet de trandafiri. In lipsă Dacă i-o spunem aceasta o facem
brodat pe ele autorul, subiectele de personal poate pătrunde ca paj cu părere de rău pentru ceeace pu­
ar fi : la o reprezentaţie, să culeagă tran­ tea să fie, deşi povestirile plac şi
la întâia: Intr*un târguşor din a- dafiri pentru Domniţa Florilor — aşa, mai ales pentru virtuositatea
propierea Bucureştilor trăiesc fericiţi Amelia Adrianu şi să o sărute spu- limbii şi a imaginilor în cari sunt
între mai mulţi surtucari, prietenii : nându i nişte versuri proaste din frământate. Pe scara valorilor le
Generalul Frangulea şi părintele piesă. Dar între culise încep des- credem între crcn’că şi nuvelă. Su­
Ţeposu cu fiul său Paulică, elev de iluziile: Amelia fumează, stă picior perioare celei dintâi, sunt inferioare
şcoală militară. In pacea vieţii lor peste picior şi-l râde chiar. Soseşte celei din urmă mai ales prin prea
interv ne volbura răsboiului. începe seara reprezentaţiei când din modu­ larga revărsare de fapte uniforme
retragerea şi bătrânii îndureraţi mută laţia vocei şi din sărutul aprins reliefate şi prin suprasaturaţia de
tot mai adânc pe trupul harţei ste- Amelia trebuiâ să i priceapă dra­ episoduri cari îneacă sâmburele ori­
guleţele tricolore. Paulică moare la gostea. Ajuns pe scenă în bătaia ginar. — Lipsit de aceea ce anunţă
datorie pe front Bucureştii cad şi atâtor ochi, eroul nostru îşi pierde eticheta lipită subt titlu, volumaşul
începe regimul ocupaţiei nemţeşti. cumpătul şi când să spună versurile, dlui S. Rolando se citeşte totuşi cu
Câţiva surtucari, între cari tatăl şi recită sentimental Balada trandafiri­ plăcere, reliefând un deosebit dar
fiul Tuberman, îşi dau pe faţă go­ lor albi ce i-o făcuse Gabriela în de povestitor şi o limbă sigură şi
liciunea sufletească întrând în seviciul ajun. Directorul turbă, publicul bine modelată, ceeace ne face să
duşmanului şi petrecându-şi cu el. aplaudă, Amelia râde, iar Andrei de- credem că Dsa nu e la începutul
Femeea advocatului Tufelică devine sperează. Înciudat, începe alte dra- acestui drum. leofil Bugnariu.
amanta maiorului Von Egelink. goşti mai fericite şi studiază poli­
Peste tot se petrec scene ruşinoase. tehnica la Paris. După doi ani,
Generalul Frangulea în acest timp Gabriela moare, şi ’n caietul de
trăieşte retras parcă în altă lume versuri adresat lui, Andrei pricepe
în odăile sale. Părintele Ţeposu — că fata aceasta l-a iubit şi că „trăise
care de fapt e mai bine caracterizat şi murise gândind la el“. Ajuns in­
şi pe care-1 vedem mereu activ, deci giner se însoară şi trăieşte în „moro-
el ar trebui să dea titlul cărţii şi căneala inevitabilă o vârstei şi a
nu generalul — se ’ngrijeşte de tot mediocrităţii“.
şi de toate. In sufletul acestuia Deşi procedeul poate că e plic­
necontenit arde flacăra răzbunării tisitor, am dat aceste conţinuturi
asupra celor vânduţi şi după un departe de-a fi complete, pentru ca
bal, desclrzând robinetul gazului, cetitorul cunoscând subiectele să nu
ucide pe maior şi pe femeea lui creadă că judecăm arbitrar şi fără
Tufelică. Nu e descoperit, dar pentru temei când spunem că volumaşul
ţinuta lui dârză e arestat şi moare Dlui S. Rolando nu e propriu zis