Page 13 - 1925-14
P. 13

3Ô- -VII. IÔ25                               C  O  S  Î N  Z  E  A  N  À  ---------------------------------  Pag. 201


                                                                            cei  mai  aleşi  dintre  prufesorii  no­
                                                                            ştri  universitari.  Cu  toate  acestea,
                                                                            însemnătatea  acestor  vilegiaturi  in­
                                                                            telectuale e mai mult sufletească.
                                                                              De  pretutindeni  vin  aici  şi  se  în­
                                                                            tâlnesc  într’o  caldă  înţelegere  prie­
                                                                            tenească,  reprezentanţi  din  toate
                                                                            provinciile  româneşti.  Ei  invaţă  să
                                                                            se  cunoască  reciproc,  scuturându-se
                                                                            de  multe  prejudecăţi,  realizând  ast­
    CULTURALE                          asimilat  cu  personalitatea  lui.  In  a-
                                                                            fel,  delà  om  la  om,  mult  dorita  a-
                                       ceste  frumoase  săli  de  artă  veche,
      Expoziţia românească la Paris.   avem  subt  ochi  nu  côpii  şi  repetări,   propiere  dintre  fraţii  regăsiţi  în  ace-
    —  Minunată  a  fost  ideia  „Fundaţiei   ci  minunatele  pilde  ale  unei  arte   iaş  ţară.  Astfel  de  prilejuri  nu  sunt
    principelui  Carol“  de  a  deschide  la   care  trăieşte  şi  se  reînoieşte  fără  a   numeroase.  Di  obicei,  ne  întâlnim
    Paris  o  expoziţie  de  artă  românea­  se desminţi pe sine însăş“.    unii  cu  alţii  numai  în  greaua  luptă
    scă. Folosul moral pe care l-am cu­                                     a  vieţei,  sau,  ceeace  e  mai  rău,  în
                                         Au  impresionat,  în  deosebi,  chi­
    les  de  pe  urma  acestei  manifestări                                 frământarea  întrecerilor  polit  ce.  A-
                                       purile  pictate  „al  fresco“  pe  zidurile
    a  spiritului  nostru  creator  preţuieşte                              colo,  adesea  se  aruncă  vorbe  grele,
                                       mănăstireşti,  broderiile  de  pe  mor­
    cât o biruinţă pe câmpul de bătaie.                                     cari  se  răsfrâng  pe  nedrept  asupra
                                       minte, — ca aceea da pe mormântul
      Până  mai  acum  câţiva  ani,  Ro­  principelui  Ieremia  Movilă,  —  şi,   unui ţinut întreg. La adăpostul preo­
    mânia  nu  reuşise  să  câştige  dincolo   mai  ales  admirabilul  inconostas  delà   cupărilor  culturale,  multe  din  obiş­
    de graniţă, — graţie guvernelor care   mănăstirea  Arnota,  un  adevărat  giu-   nuitele  şi  neînţelesele  rivalităţi  se
    s’au perindat la cârmă, — decât re­  vaier.  O  generaţie  ilustră  de  pictori   topesc ca prin farmec.
    putaţia  unui  datornic  cam  rău  de   dispăruţi: Aman, Grigorescu, Andree-   Iată  pentruce  am  fost  foarte  mul­
    plată.  Câţiva  financiari  ai  Apusului   scu,  Luchian,  a  fos  însărcinată  să   ţumiţi auzind, că la Vălenii de Munte,
    mai ştiau, ce e drept şi altceva des­                                   subt  îndrumarea  atât  de  românească
                                        arate  apoi  drumul  pe  care  şi  l-a
    pre  noi,  Ştiau,  că  suntem  o  ţară                                  ţ  dlui  N.  Iorga,  s’au  adunat  tineri
                                        ales  de  cincizeci  de  ani  încoace,
    foarte bogată, pe care o gospodărim                                     cărturari  din  toate  colţurile  ţârii.
                                        arta  românească  modernă.  Operile
    destul  de  rău,  şi  în  desele  lor  că­  acestor  maieştrii  ai  priveliştelor  ro­  Acestea  nu  sunt  deplasări  de  prisos,
    lătorii cu Simplonul strânseseră date   mâneşti  au  fost  preţuite  cu  aceeaş   de  vreme  ce  fiecare  ducem  cu  noi,
    suficiente  despre  petrolul  şi  cărbu­  admiraţin  înţelegătoare,  fixând  din-   în  tot  locul,  un  colţ  din  ţara  în
    nele  românesc.  Puţini  se  gândeau,   tr’odată  locul  României  printre  cele   care ne-am născut.
    fără  îndoială,  că  mai  există  şi  o
                                        dintâi ale Europei contemporane.    POLITICE
    artă românească 1 Arătând străinătăţii
                                          După  atâtea  decepţii  şi  după  a-
    Şi această bogăţie sufletească a noa­                                     Vacanţă.  —  Oamenii  noştri  po­
                                        tâta  bârfire  duşmănoasă,  înregistrăm
    stră,  am  pricinuit,  evident,  muite                                  litici,  osteniţi  de  apriga  luptă  pur­
                                        un triumf curat al celor mai preţioa­
    surprinderi.  Până  şi  aceia,  cari  ne                                tată  de-alungul  anului,  simt  nevoia
                                        se  însuşiri  ale  spiritului  românesc.
    socoteau  numai  o  regiune  bună  de                                   imperioasă  de  a  se  odihni  câteva
                                        Să  mulţumim  acelora  care  ne-au
    exploatat,  s’au  pomenit  în  faţa  lor   dat-o.                       săptămâni.  Şi  se  odihnesc,  pentru
    cu  dovezile  unei  vechi  civilizaţii,             *                   a-şi  recâştiga  forţele  pierdute.  Prin
    demnă de tot respectul.               Cursuri de vară. — De un Îung     urmare,  avem  câteva  săptămâni  de
      Iată,  deci  ce  scrie  în  marea  re­  şir  de  ani,  dl  N.  Iorga  chiamă  pe   linişte.  Neîmpăcaţii  adversari,  cari
    vistă franceză Illustration, d. H. Fo-   tinerii  cărturari  din  toate  colţurile   stăteau  de  atâtea  ori  să  se  îneaere
    cillon,  unul  din  cei  mai  autorizaţi   ţării  la  cursurile  de  vară  delà  Vă­  în  Parlament,  se  regăsesc  în  faţa
  [  cunoscători  ai  istoriei  artelor  fru­  lenii  de  Munte.  E  aproape  o  tradi­  unui  pahar  de  „şprudel“  la  Karls-
    moase:  —  „Mulţime  de  influienţe   ţie culturală.                    bad,  sau  în  acelaş  colţ  al  scaldei
    s’au încrucişat aci pe un substrat de   Se înţelege delà sine, că din punct   delà  Ocna  Sibiului.  In  costum  de
    tradiţie  bizantină,  care  stăruleşte   de  vedere  al  preocupărilor  ştiinţi­  baie, oamenii sunt mai civilizaţi de­
    până  la  sfârşitul  veacului  al  18-lea,   fice  cursurile  delà  Vălenii  de  Munte   cât  în  jachetă.  E  ciudat,  dar  e  ade­
    Rând pe rând, tehnica sârbească, mâ­  nu  sunt,  şi  nu  pot  să  fie  altceva,   vărat...
    na  de  lucru  gotică,  din  Polonia  sau   decât  o  plăcută  popularizare  a  unor   E  un  moment  de  agreabilă  de­
    Ungaria,  meşteşugurile  greceşti  din   serii  întâmplătoare  de  cunoştinţe.   stindere  în  raporturile  dintre  frun­
    Veneţia sau dela Athos, procedeurile   Sau,  mai  de  grabă,  nu  sunt  cursuri,   taşii  partidelor  delà  noi.  Am  văzut
    armeneşti  au  îns  .mnat  cu  pecetea   sunt  conferinţe.  Foarte  interesante,   astfel,  laSovatadoi  ireductibili  vrăj­
    lor  arhitectura  şi  decoraţiunile,  dar   de  cele  mai  multe  ori,  căci  confe­  maşi politici convorbind foarte ama­
    geniul  românesc  le-a  colorat  şi  le-a  renţiarii  sunt  aleşi,  cu  grije,  printre  bili despre... procentul de sare pe
   8   9   10   11   12   13   14   15   16