Page 13 - 1925-14
P. 13
3Ô- -VII. IÔ25 C O S Î N Z E A N À --------------------------------- Pag. 201
cei mai aleşi dintre prufesorii no
ştri universitari. Cu toate acestea,
însemnătatea acestor vilegiaturi in
telectuale e mai mult sufletească.
De pretutindeni vin aici şi se în
tâlnesc într’o caldă înţelegere prie
tenească, reprezentanţi din toate
provinciile româneşti. Ei invaţă să
se cunoască reciproc, scuturându-se
de multe prejudecăţi, realizând ast
CULTURALE asimilat cu personalitatea lui. In a-
fel, delà om la om, mult dorita a-
ceste frumoase săli de artă veche,
Expoziţia românească la Paris. avem subt ochi nu côpii şi repetări, propiere dintre fraţii regăsiţi în ace-
— Minunată a fost ideia „Fundaţiei ci minunatele pilde ale unei arte iaş ţară. Astfel de prilejuri nu sunt
principelui Carol“ de a deschide la care trăieşte şi se reînoieşte fără a numeroase. Di obicei, ne întâlnim
Paris o expoziţie de artă românea se desminţi pe sine însăş“. unii cu alţii numai în greaua luptă
scă. Folosul moral pe care l-am cu a vieţei, sau, ceeace e mai rău, în
Au impresionat, în deosebi, chi
les de pe urma acestei manifestări frământarea întrecerilor polit ce. A-
purile pictate „al fresco“ pe zidurile
a spiritului nostru creator preţuieşte colo, adesea se aruncă vorbe grele,
mănăstireşti, broderiile de pe mor
cât o biruinţă pe câmpul de bătaie. cari se răsfrâng pe nedrept asupra
minte, — ca aceea da pe mormântul
Până mai acum câţiva ani, Ro principelui Ieremia Movilă, — şi, unui ţinut întreg. La adăpostul preo
mânia nu reuşise să câştige dincolo mai ales admirabilul inconostas delà cupărilor culturale, multe din obiş
de graniţă, — graţie guvernelor care mănăstirea Arnota, un adevărat giu- nuitele şi neînţelesele rivalităţi se
s’au perindat la cârmă, — decât re vaier. O generaţie ilustră de pictori topesc ca prin farmec.
putaţia unui datornic cam rău de dispăruţi: Aman, Grigorescu, Andree- Iată pentruce am fost foarte mul
plată. Câţiva financiari ai Apusului scu, Luchian, a fos însărcinată să ţumiţi auzind, că la Vălenii de Munte,
mai ştiau, ce e drept şi altceva des subt îndrumarea atât de românească
arate apoi drumul pe care şi l-a
pre noi, Ştiau, că suntem o ţară ţ dlui N. Iorga, s’au adunat tineri
ales de cincizeci de ani încoace,
foarte bogată, pe care o gospodărim cărturari din toate colţurile ţârii.
arta românească modernă. Operile
destul de rău, şi în desele lor că acestor maieştrii ai priveliştelor ro Acestea nu sunt deplasări de prisos,
lătorii cu Simplonul strânseseră date mâneşti au fost preţuite cu aceeaş de vreme ce fiecare ducem cu noi,
suficiente despre petrolul şi cărbu admiraţin înţelegătoare, fixând din- în tot locul, un colţ din ţara în
nele românesc. Puţini se gândeau, tr’odată locul României printre cele care ne-am născut.
fără îndoială, că mai există şi o
dintâi ale Europei contemporane. POLITICE
artă românească 1 Arătând străinătăţii
După atâtea decepţii şi după a-
Şi această bogăţie sufletească a noa Vacanţă. — Oamenii noştri po
tâta bârfire duşmănoasă, înregistrăm
stră, am pricinuit, evident, muite litici, osteniţi de apriga luptă pur
un triumf curat al celor mai preţioa
surprinderi. Până şi aceia, cari ne tată de-alungul anului, simt nevoia
se însuşiri ale spiritului românesc.
socoteau numai o regiune bună de imperioasă de a se odihni câteva
Să mulţumim acelora care ne-au
exploatat, s’au pomenit în faţa lor dat-o. săptămâni. Şi se odihnesc, pentru
cu dovezile unei vechi civilizaţii, * a-şi recâştiga forţele pierdute. Prin
demnă de tot respectul. Cursuri de vară. — De un Îung urmare, avem câteva săptămâni de
Iată, deci ce scrie în marea re şir de ani, dl N. Iorga chiamă pe linişte. Neîmpăcaţii adversari, cari
vistă franceză Illustration, d. H. Fo- tinerii cărturari din toate colţurile stăteau de atâtea ori să se îneaere
cillon, unul din cei mai autorizaţi ţării la cursurile de vară delà Vă în Parlament, se regăsesc în faţa
[ cunoscători ai istoriei artelor fru lenii de Munte. E aproape o tradi unui pahar de „şprudel“ la Karls-
moase: — „Mulţime de influienţe ţie culturală. bad, sau în acelaş colţ al scaldei
s’au încrucişat aci pe un substrat de Se înţelege delà sine, că din punct delà Ocna Sibiului. In costum de
tradiţie bizantină, care stăruleşte de vedere al preocupărilor ştiinţi baie, oamenii sunt mai civilizaţi de
până la sfârşitul veacului al 18-lea, fice cursurile delà Vălenii de Munte cât în jachetă. E ciudat, dar e ade
Rând pe rând, tehnica sârbească, mâ nu sunt, şi nu pot să fie altceva, vărat...
na de lucru gotică, din Polonia sau decât o plăcută popularizare a unor E un moment de agreabilă de
Ungaria, meşteşugurile greceşti din serii întâmplătoare de cunoştinţe. stindere în raporturile dintre frun
Veneţia sau dela Athos, procedeurile Sau, mai de grabă, nu sunt cursuri, taşii partidelor delà noi. Am văzut
armeneşti au îns .mnat cu pecetea sunt conferinţe. Foarte interesante, astfel, laSovatadoi ireductibili vrăj
lor arhitectura şi decoraţiunile, dar de cele mai multe ori, căci confe maşi politici convorbind foarte ama
geniul românesc le-a colorat şi le-a renţiarii sunt aleşi, cu grije, printre bili despre... procentul de sare pe
