Page 2 - 1925-14
P. 2
Pag. 1§6 C O S I N Z E A h î A Tu iii . nV i ii ti i 36-Vtl. 192^
EXAMENELE d e BACALAUREAT
DE
ALEXANDRU HODOŞ
Printre subiectele sezonului de unică a preocupărilor culturale ro întregitâ, a dat, după răsboiu, cu
vară, chestiunea examenelor de ba mâneşti. Socotind, că dezastrul a doi paşi înapoi. Nu se putea altfel.
calaureat s’a instalat ca o atotputer fost general,— şi prin urmare nu e Saltul pe care am fost nevoiţi să-l
nică obsesie. Toată lume o discută. vorba despre o acţiune de perse facem, ridicând pretutindeni licee
Fiecare aduce argumentul său. cuţie locală, — vom încerca să româneşti acolo unde stăpânirea
Fiecare priveşte necazul din colţul căutăm, cu lampa în care luminează duşmană nu le îngăduise să existe,
în care l-a aşezat soarta. Până la spiritul de dreptate, care e realitatea. a scos la iveală multe improvizări.
toamnă, probabil, nu mai avem ne Mai întâi, să reamintim celor cari In special, corpul nostru profesoral
voie de o altă temă pentru con au uitat, caşi celor cari n’au de e, aproape pretutindeni, incomplect
vorbirile noaste zilnice. Iată. unde să ştie, că examenele de ba pregătit. Ne-au trebuit dascăli, i-am
Ziarele minoritare au văzut ridi- calaureat nu sunt o diabolică năs luat de unde am putut. Sunt neplă
cându-se la orizont o mare primejdie cocire a unui ministru brutal, în cerile începutului.
pentru libera desvoltare culturală genul bătrânului conte Apponyi, Această stare de lucruri s’a oglin
a neamului lor. Partidele politice pornit să sugrume, cu mijloace ra dit, fireşte, şi în rezultatul exame
au la îndemână în:ă o armă împo finate, şcoala popoarelor de altă nelor de bacalaureat. Nici cea mai
triva guvernului, care nu mai ştie limbă, nici o măsură bizantină a frumoasă fată din lume, zice o
prin ce noui torturi să ne amărască cine ştie căror comitete oculte dela vorbă franţuzească, nu poate să
existenţa. Insfârşit, am văzut scoţând Bucureşti, hotărâte să taie calea dea mai mult decât are. Absolvenţii
capul încă odată unele interpretări spre Universitate a tineretului arde de liceu au făcut la fel... Au ispăşit,
veninoase, menite să plaseze şi a- lean. Examenele acestea nu sunt o deci, păcate şi scăderi care nu erau
ceastă problemă de învăţământ pe inovaţie. Generaţii de-arândul au numai ale lor, ci ale unui concurs
ascuţişul primejdios al rivalităţilor trecut şi dincoace şi dincolo de fatal de împrejurări. Povestea ţapu
— inexistente — dintre două pro Carpaţi, prin proba lor de foc, şi lui ispăşitor se repetă şi în zilele
vincii româneşti. Suntem îndemnaţi, mulţi dintre noi au sburat în viaţă, noastre, mai des de cât ne închi
adică, să credem cu tot dinadinsul, în urma lor, cu aripile puţin pârlite. puim.
că profesorii „regăţeni“ au descă Din.olo: bacalaureatul, dincoace: Dar, ce e de făcut? Nimic nu
lecat dincoace de Predeal cu hotă maturitatea, au fost cele două supape ne îndreptăţeşte să privim cu bra
rârea preconcepută de a trânti la de s'guranţe, care funcţionau cu ţele încrucişate la decadenţa s'gură
examene pe junii fii ai Ardealului destulă severitate, subt aspectul unui a şcoalei româneşti, numai pentru-
oropsit. control amănunţit al cunoştinţelor că, la un moment dat, ni s’a cerut
Să căutăm altă explicaţie pentru câştigate în şapte sau opt ani o sforţare mai grea decât puterile
ceeace s’a întâmplat, căci pe aceasta de trudă zilnică între zidurile noastre de atunci. Lucrurile se cade
n’o putem primi. liceului. să fie îndreptate. Examenele de ba
Nu e mai puţin adevărat, că fe Sistemul, ca toate sistemele de calaureat pot să slujească fără în
nomenul nu e prea îmbucurător. pe pământ, a avut adversari şi duş doială, drept sită pentru cernut
Dintre absolvenţii de liceu, cari s’au mani. Acum douăzeci şi ceva de neghina. Cu o singură condiţie. Ca
prezintat la examenele de bacalau ani, în România-veche, au învins îmbunătăţirile să înceapă de sus.
reat reînf.inţate în anul acesta, adversarii. Examenele de bacalau Şi în orice caz, selecţiunea printre
aproape optzeci la sută, mai bine reat s’au suprimat. O generaţie în elevi să pornească din primele clase
de trei sferturi, au,, fost respinşi, treagă, — generaţ a celui care scrie ale liceului, tn ptat treptat, din an
rămânând să-şi încerce norocul, — aceste rânduri, — n’a fost supusă, în an, din mai bine în mai bine,
poate că terminul nu e rău ales,— până pe băncile facultăţei, niciunui pe temeiul unei fericite evoluţiuni
la toamna viitoare, sau, în cazul cel soiu de probă publică. Aceasta nil spre progres. Există, Lră îndoială,
mai rău, la anul viitor. Unde tre însemnează, poate, că ea ştie mai o minunată gamă a severităţii.
buie să căutăm caiza acestei proaste puţină carte decât ctle cu baca Aşa cum s’a procedat, lovind
recolte de studenţi universitari, laureat ori cu maturitate. Dar cu brusc, cu o excesivă asprime, toc
viitori intelectuali, căci ea nu se siguranţă, nici mai multă I... Par mai pe aceea cari îşi închipuiau
poate atribui, desigur, nici plo’lor tizanii bacalaureatului şi ai matu că nu mai au decât un prag de
prea abundente din ultimul timp, rităţii au biruit acum din nou. Şi trecut, şi cari nu poartă ei toată
nici secetei ucigătoare de mai examenele au fost reînfiinţate. Dar vina insuficientei lor pregătiri, s’a
’nainte?... niciodată n’au făcut mai multe vic săvârşit o nedreptate. Şi nimic nu
Cum noi nu putem fi obl'gaţi să time, niciodată n’au fost mai multe loveşte mai dureros decât nedrep
înegrm hârtia de dragul intereselor aripi pârlite în dificila probă de foc. tatea sufletul unui băiat de opt
minoritare, şi cum nici patimile Pentruce? E foarte simplu. Nu sprezece ani, la cea drntâi atingere
politice nu rjung până aici, vom mai e o ta nă pentru nimeni, că a lui cu lumea din afară. II ofileşte,
privi jalnicul tablou prin perspectiva învăţământul public în România- uneori, pentru o viaţă întreagă..,
