Page 9 - 1925-14
P. 9

30—VII. 1925                                 C  O  S  ’ N  Z  E  A  N  A                          Pag. 197

           Intorcându-mă  acasă,  mă  întinsei
         pe  canapea,  aprinsei  o  ţ’gare  şi
         adormii,  ceeace  nu  intra  în  planul
         meu.  Fui  deşteptat  de  un  prieten,
         care  venise  în  v’zită,  şi  căruia  nici
         prin  gând  ţ\u  i  trecea,  —  cum  în­
         ţelesei  mai  târziu,  —  să  discute  cu
         mine despre apă.
           Din  fericire  aveam  destulă  vreme
         înaintea  mea,  tema  trebuia  să  fie
         gata pentru Sâmbătă. Mai erau două
         zile.  A  doua  zi,  ceeace  m’a  împie­
         decat  să  scriu  despre  apă  n’a  mai
         fost  prietenul  din  ajun,  ci  v  nul  pe
         care-1  băusem  împreună,  şi  care  se
         purta cu mine ca un duşman.
           In  sfârşit,  sosi  şi  cea  de  pe  urmă
         zi.  Mă  apucai  să  tratez  ch°stiunea:
         „Apa,  rolul  ei  în  natură  şi  în  viaţa
         oamenilor".  Mă  durea  capul  îngro­
         zitor, dar, cu toate acestea, scriam.       Războiul din Maroc ţrezeşte interes din ce în ce mai viu in toate ţările.
            Dupăce  terminai,  recitii  ce  scri­          Aci arătăm nişte adăposturi rifane, cucerite de francezi.
         sesem,  şi  nu  pricepui  nimic.  Totuş,
         încredinţat  că  imitasem  foarte  bine   Ajuns acasă, îmi recitii opera.  cienii  şi  Grecii.  Aşa  este  astăzi
         felul de a scrie al copiilor, mă grăbii   Citiţi-o şi dumneavoastră:    Anglia.  In  natură,  apa  se  mai  gă­
         să duc tema micei mele eleve.         „Apa,  rolul  ei  în  natură  şi  în  seşte  şi  subt  formă  de  ploaie,  care
            Ea mă primi foarte bucuroasă:    viaţa oamenilor*.                   transformă  praful  în  noroi.  Când
            —  E  gata?  Ah!  ce  noroc!  O    „Aoa  este  un  iichid  ud,  care  a   plouă,  ploaia  cade  mai  întâi  pe
          să-mi  pună  5,  nu-i  aşa?  Hai,  acum,   apărut  pe  pământ  încă  din  cea  mai   casă,  apoi  curge  pe  pământ.  In
          să ne jucăm cu păpuşile !          veche  antichitate.  La  început,  era  timp  ce  plouă,  oamenii  mari  ies
            Ne  jucarăm.  Apoi  mă  întorsei  foarte  puţină  apă  pe  pământ.  Dar,  pe  stradă  cu  umbrele,  pe  când  co­
          acasă  şi  dormii  toată  noaptea  som­  dupăce  Dumnezeu  lăsă  asupra  oa­  piii  stau  acasă  şi  se  plictisesc  foarte
          nul drepţilor.                     menilor  potopul,  pe  pământ  rămase   mult.  Iarna,  ploaia  înghiaţă  şi  cade
            A  doua  zi,  Duminecă,  mă  dusei   mai  multă  apă  decât  pământ.  Tot  subt  forrnă  de  zăpadă,  ceeace  aduce
          s’o  văd.  Sosesc.  Mama  Lizetei  îmi  de  atunci  a  rămas  şi  apa  din  bălţi,  frigul.
          ieşi  în  cale,  cu  o  mutră  solemnă,  din lacuri şi din mare.          „In  viaţa  omului,  apa  serveşte  la
          ca  o  clopotniţă  impunătoare.  Ochii   „Apa  se  adună  totdeauna  în  lo­  diferite  lucruri:  se  face  cu  ea  cea­
            — ?
          ei se îndreptară asupra mea ca două   curile  cele  mai  adânci,  şi  nu  poate  iul,  supa,  şi  tot  cu  ea  ne  spălăm;
          ţevi de revolver.                  să  stea  pe  înălţimi,  pentrucă  apa  e  când  o  întrebuinţăm  cu  săpun  şi
            —  A,  dumneata  eşti,  domnule?  lichidă.  Chiar  dacă  o  vărsăm  pe  când  ne  intră  în  ociţi,  ea  ustură
          Chiar dumneata?                    pământ,  ea  curge  dela  deal  la  vale,  foarte tare. Clăbucii de săpun, dacă-i
            —  Sunt  aproape  sigur,  doamnă,  şi  nu  dela  vale  la  deal.  Când  vine  amestecăm  cu  puţină  apă,  sunt  buni
          că suntem.                         din  vârtul  unui  munte,  ea  curge  ca  să  facem  cu  ei  băşici  de  săpun.
                                             deasemenea  foarte  repede,  de  aceea  Pentru  a  face  băşici  de  săpun,  luăm
            —  Să nu glumim, domnule.
                                                                                 puţin  săpun,  îl  topim  în  apă,  apoi
                                             munţii  sunt  înconjuraţi  de  cele  mal
            — Dumneata eşti scriitor, au...tor?..  multe  ori  de  mări,  de  lacuri  şi  de  luăm  un  pai,  şi  după  ce  l-am  îmu-
          Auzi?                              mlaştini.                           iat  în  acest  lichid,  suflăm  cu  bă­
            —  Aud, dar nu prea înţeleg        „Toate  râurile  curg  dela  deal  la   gare  de  seamă.  In  vârful  paiului  se
            —  Ce-ai făcut fetei mele?       vale,  pertrucă  isvorăsc  din  înă’ţi-   formează  atunci  o  băşică  mare,  de
            —  Lăsaţi-mă să mi aduc aminte...  mile  munţilor,  şi  pentrucă  apa  e   toate  culorile,  foarte  frumoasă,  care
            —  Du-te, de-o vezi I            lichidă.  E  foarte  lesne  s’o  deosebim   se  înaiţă  în  aer  până  când  ples­
            Mă  dusei  şi  o  văzui.  Stătea trân­  de  untdelemn,  pentrucă  untdelemnul   neşte.   '
          tită  pe  patul  ei  şi  plângea,  sărăcuţa,  fiind  mai  uşor  se  ridică  de-asupra   „Apa  serveşte  deasemeni  la  spă­
          din toate puterile.                apei.                               latul  rufelor  şi  scândurilor  din  odae.
            —  Lizeto 1 începui eu.            „In  mlaştini,  apa  e  murdară;  în  Mulţi  oameni  fac  în  apă  şi  baie,
            —  Oh,  mamă  !  mamă!  Chiamă  mare,  ea  este  sărată.  Apa  din  mlaş­  dar câteodată se îneacă.
          portarul să-l omoare ! striga fetiţa.  tini  şi  cea  din  mare  nu  se  bea.  Se   Vedem,  deci,  că  rolul  apei  în
            Rămăsei înmărmurit.              bea  numai  apa  din  râu,  şi  asta  nu­  natură  şi  în  viaţa  omului  e  foarte
            —  Poftim,  ia-ţi  înapoi  tema  du-  mai  acolo  unde  nu  sunt  cişmele.  însemnai*.
          mitale  caraghioasă,  care  a  făcut-o  Nu  e  bine  să  bem  apă  după  ce   Iată opera mea. In definitiv, n’am
         pe  fata  mea  de  râsul  întregei  clase,   am  fugit  şi  ne-am  încălzit.  E  mai  scris  niciun  cuvânt,  pe  care  să  nu-1
         şi  pentru  care  profesorul  i-a  pus  bine  să  bem  ceai,  cafea  sau  limo-  cunoască  o  fată  de  doisprezece  ani,
          nota zero! Iaţi-o înapoi, şi...    nadă.                               şi  mi  se  pare  că  am  înregistrat  tot
                                                                                                                 M
            Luându-mi  opera  cu  băgare  de   „Apa  serveşte  şi  ca  mijloc  de  ceace  poate  să  ştie  despre  „ap.
         seamă  o  pusei  în  buzunar  şi  plecai.  transport,  şi  ţările  care  posedă   un  copil  din  clasa  patra.  Ce  ar  fi
         Mi-se  părea  că  duc  cu  mine  întreg  multă  apă  au  şi  un  comerţ  foarte  vrut,  adică,  profesorul?  Să  încerce
         Oceanul Atlantic, cu toate tainele lui.  desvoltat.  Aşa  erau  altădată  Feni­  dumnealui să compună o temă ca
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14