Page 11 - 1925-15-16
P. 11
30—VIII. li*25---------------------------- C O S I N Z E A N A Pag 215
Apoi — ştiţi DVoastră — că multă P L Â N G E R E A L U I A L I
vreme-i şi o zi, dar încă cinci ani,
cum au fost şi aceia din vremea d e M U N T E A N U - M I O
„bătăii", de credeai că în veci nu
se mai „gată“ şi Măriuţa începu să Sultanul Mohamed II eşi la plim — Mărire înţelepciunii Tale ; dar
mai uite de Ionuţ, iar bătrânii fetei
îi tot spuneau să-şi cerce norocu-n bare cu strălucita sa suită. Pe unde cum voi şti eu care-i cea mai bă
trecea preamăritul stăpân, norodul trână. Dacă le-aş pune lor între
altă parte, că lonuţ nu se mai în se înşira rânduri, aprinzându-şi fie barea, n’ar găsi destule vase să le
toarce. Şi aşa pe la începutul toam care câte o rogoj'nă pe cap, mai spargă de capul meu cărunt şi noi
nei, de se împliniră cinci ani din mică sau mai mare, după cum fo bărbaţii niciodată nu ştim vârsta
vara aceea cu înţelesul dintre Măriuţa cul jalbei le ardea inima. femeilor. Noaptea sunt de optspre
şi Ionuţ fata moşului Ananie, cea Intr’un colţ un drept credincios zece ani, iar ziua de patruzeci. Când
mai mare, se mărită cu Sandre îşi aprinsese orogojinâ atât de uriaşă, le faci un dar devin copii, se sbâr-
Mândrului, fecior bogat, că avea că flăcările focului atingeau înălţimea cesc când te privesc cu ură. Anii
30 holde de arătură şi opt boi în unui călăreţ. lor nu se numără după rotirea soa
„poiată" ! Mirat sultanul s’adreseazâ suitei: relui, ci după ceasurile dragostii.
Dar într’o zi chiar pe vremea „Ce durere năprasnică poate să-i Care e cea mai urâtă ? Intre ele
cinei, când „vine“ trenul dela Cluj, pâijolească inima lui Aii? Să ne nu sunt urâte. Când sunt gheboase,
ce ne pomenim cu lonuţul Floarei grăbim într’acolo, să-i stingem cu cele drepte sunt slute şi apoi ştiu
în mijlocul drumului de ţară, frumos cuvinte înţelepte focul inimii, cu să-şi prefacă cusururile în podoabe.
îmbrăcat „cătăneşte“, mergând către apă focul rogojinii“.
casa Măriuţei. Dreptcredinciosul se rostogoleşte Mai greu e stăpâne să le \ghi-
Cum vă spusei, Măriuţa era acuma la picioarele calului şi după-ce-şi ceşti înţelepciunea: un clăbuc de
nevasta Sandrului şi ulcica ei deja isbeşte fruntea de pământ, vor săpun, mare, frumos şi strălucitor,
de mult au „scoborât o“ de pe beşte: „Mărite, am trei soţii: Fa- fermecându-ţi ochii, dar care-i gol
creştetul casei, ba avea, pe aceea tima, La şi Ada“. pe dinlăuntru şi se sparge la cea
vreme, şi un fecioraş cu bărbatul — Începe râu, se gândeşte sul mai mică suflare, aşa le este înţelep
său. tanul. ciunea.
Noi I-am fost văzut pe Ionuţ — — Alah — binecuvântată fie voia S’a scărpinat în barba-i frumoasă
atunci pe ’nsărate — cum grăbea lui — a crezut de nimerit să lase sultanul şi a vorbit din nou:
înspre casa moşului Ananie. Voiam să ni se fure turma de-o sută că — Aii, femeile nu sunt enigme
să-i ieşim în cale, să-l mai întrebăm mile, averea mea întreagă. Astăzi cum vrei să crezi. Femeile sunt
cum stă lumea şi ţara şi să mai sunt sărac. Femeea e leac când ai nişte figuri de şah; câştigi întot
auzim ce a mai păţit prin cele stră aur, otravă când n’ai sâ-i dai po deauna jocul dacă şti să joci.
inătăţi, dar vedeam că-i prea gră doabe, deaceia vreau să mă des Care e cea mai bătrână? Pune-
bit şi nu ar fi luat a bună întâmpi part de două, mi-ajunge şi întrece le să danseze. Cea mai în vârstă le
narea noastră. în sărăcie una. Dacă mi-o fi scris va întrece, căci ele vor să pară în
Ce a gândit lonuţ când n’a mai să am sute de hurii după moarte, totdeauna ceia-ce nu sunt şi apoi
văzut ulcica Mărioarei pe casă şi în grădina fericiţilor, fie, dar aici înseamnă-ţi Alah că, femeea în
dece s’a ales de el ceea ce s’a ales pe pământ îmi sunt pietri de gât, vinsă la cincisprezece ani râde, se
nu pot să o ştiu — destul că di stăpâne. Am încercat să las bunei roşeşte la douăzeci de ani, se si
mineaţa, pe când îl aşteptam la lor chibz eli alegerea, m’au bătut nucide la treizeci.
cârciuma satului, cârciumarul ne însă slăvite; acum Luminatei Tale Cea mai înţeleaptă? Spune-le că
ştirici că lonuţul Floarei s’a spân înţelepciuni cer sfat, pe care dintre mâine vrei să le faci un dar pre
zurat în poâul casei bătrânului ele s’aleg. ţios. Deşi ştiu că n’ai nici un dram
Ananie. Şi-a încreţit fruntea sultanul şi de aur, o să-ţi înşire o mie de do-
Şi aşa — ţie-te Dumnezeu — mare acestea i le-a spus umilului Aii: rinţi cele mai puţin înţelepte, va
„îngropăciune“ i-a făcut tot satul, — Pe cea mai bătrână, căci bar pune frâu limbuţiei cea mai înţe \
că dela jandarmerie s’a spus oame ba îţi este albă şi nepieptănată leaptă.
nilor că Ionuţ a fost „volontar“ şi Aii; zilele nebuniilor ţi-au trecut Iţi dau o slavă tinară, de-o fru
a luptat în lupta cea mare unde şi apoi femeea e ca şi ciubucul : museţe rară; arat’o femeilor tale
„ai noştri“ i-au făcut una cu pă îi creşte valoarea cu sborul timpu spunându-le că ea îţi va fi singura
mântul pe nemţi“... lui ; un ciubuc vechiu fie şi ho soţ e. Cea mai urâtă, cea mai ge
dorogit, nu-1 schimbi cu unul nou loasă de o frumuseţe atât de stră
*
* * şi neîncercat; cusururile i le cu lucitoare, va sări mai întâi să-i
noşti şi cunoscându-le nu ie mai sfâşie carnea; femeea ureşte fru
Un fluerat scurt. Trenul meu era are. museţea, cu cât n’o are.
gata de plecare. Am mulţumit moşului Să fie şi cea mai urâtă, să nu A lovit pământul cu fruntea, de
Dumitru de istorisirea, pe care mi-o te urmărească teama că te înşală trei ori Aii, şi-a plecat.
spusese şi m’am suit în tren. Prin ca o nălucă, impiedecându-te să-ţi
♦
fereastră apoi am mai privit încă odată recâştigi cămile'e. Lipsindu-i da * *
casa fără ulcele, din marginea sa rurile firii o să-ţi ceară şi ea mai
tului, de lângă drumul de ţară, a puţine daruri. A treia zi îl găseşte sultanul cu
moşului Ananie, în podul ’căreia Să fie şi cea mai înţeleaptă, căci o nouă rogojină aprinsă. Intrebân-
bietul Ionuţ s’a spânzurat sub băţul fie mintea noastră strălucitoare ca du-1 mai întâi despre alegerea fă
putrezit, pe care atârnase cândva lumina soarelui, ne mai lipseşte to cută, Aii se ploconeşte şi răs
ulcica Mărioarei. tuşi cu ce a o întregi. punde :
