Page 13 - 1925-15-16
P. 13
30—VIII. 1925-------------------------- --------C O S > . N Z E A N A Pag. 217
eu, le îngheţa sângele în vine şi
cădeau ca vrăbiile, neloviţi, iar noi Cum j u d e c ă p a ş a
cei dela Ardeal, ne gândeam în si
nea noastră: din Maroc...
— Doamne, de ce nu sântem cu
ei I Cu granatirii...
— însemnările unul călător —
Nu-i vorbă, nici noi nu ne dam:
întorceam puştile măciucă, închi Războiul pe care-1 poartă Franţa san, care l’a ridicat la rangul de
deam ochii şi loveam pe nevăzute, în Maroc, pentru a înfrânge răscoala general, paşa din Fez s’a luptat
cu inimile strânse ... Porunca eră rifanilor lui Abd-El-Krim, a făcut vreme de şapte ani pe seama lui
poruncă. Da’ nu ne venea la soco pe mulţi ziarişti şi scriitori francezi Abd-el-Az'z împotriva Rfului ră
teală. Păcat de aşa neam de flăcăi să treacă Mediterana pentru a stu zvrătit caşi astăzi, dând dovezi de
Nemţii noştri fugeau ori cădeau buluc dia la faţa locului obiceiurile şi mari calităţi războinice şi politice,
şi rămâneam noi. Atunci îi vedeam f rea îndărătnicului pcpor african. şi aducând stăpânului său o în
că stăteau par’câ pe gânduri şi se Unul dintre aceşti călători cu ochii treagă bogăţie de aur. Bagdadi e
întrebau: ăştia nu-s nemţi, ci flăcăii larg deschişi asupra celor ce se un om incoruptibil, care a ştiut să
iadului? Le plăceâ să ne încunjure petrec în jurul lor, ne povesteşte reziste la orice tentaţie, deaceeea
şi să ne facă prinşi, ca să ne arate următoarea scenă interesantă, care cu drept cuvânt poate să zică: —
împăratului lor. Bagseamă li-se îm- merită să fie cunoscută. E judecata „Tot ce se găseşte în casa mea,
părea de noi. Apoi la Wagram au lui Bagdad*, paşa din Fez, capitala mi-a rămas dela strămoşii mei. Am
făcut ce-au făcut şi ne-au prins pe Marocului. comandat patruzeci de ani armatele
câţiva. Ne-au strâmtorat într'un cot Bagdadi e un om de şaptezeci lui Maghzen. De doisprezece ani
de pădure şi ne-am trezit deodată de ani, în care se întrupează toată sunt paşă în Fez, cel mai bogat
împrejuraţi de franţuzi, mulţi cât măreţia civilă şi militară a maroca oraş din Maroc. Odăile mele ar pu
puvoiul de vară. Ne-au întins mâ- nilor. El se bucură pretutindeni de tea să aibă zidurile aurite şi să fie
nile frăţeşte şi ne-au strigat: bra o popularitate fără egal, şi e în pline de bijuterii şi de pietri scum
vai Nu ne temeam de ei, că prea conjurat de o aureolă de cinste de pe. Dar n’am vrut să se spună, că
aveau ochi prietenoşi şi feţe de săvârşită într'o ţară unde jaful şi Bagdadi, omul de a cărui cinste nu
schise. Şi ne-au dus la împăratul, tâ'hăria sunt la ordinea zilei. Di s’a îndoit nimeni niciodată, a pus
pe-o muche de deal, la Napolion scipol al marelui sultan Muley-Ha- mâna pe un ban care nu-i a lui.
Bunăparte.
Om mic, fără mustaţă, cu piep-
tărel alb si cu chivără ascuţită în
ainte. Călare între ghinerari, toţi
unu şi unu. Ne-a privit încruntat o
clipă, apoi dupăce a întrebat de po
vestea noastră, s’a luminat la chip
şi a zis şi împăratul: brava Arde
lenii Aştia-’s neam de latini, tari
ca iadu, brava ...
— L-am văzut pe Napolion, ne
poate, cum te văd pe tine... Doamne,
Doamnei Se uitau ghinărarii la el,
par’că să-l soarbă. Şi ne uitam noi,
oh, cum ne uitam... Ăia era împă
rat, nepoatei
— Atunci am cunoscut eu pe
Franţuzi şl mi-am zis: frumos neam
şi viteaz popor. Ochi limpezi, ca
soarele, piepturi ca stâncile, braţe
ca fulgerele. Inimi deschise, şi prie
tenoşi, ca vremea cea bună. Nemţii
noştri erau tot înnouraţi şi tăcuţi,
ca zilele babelor, când iasă Dochia
la munte, iar Franţuzii tot foc şi DELA SĂRBĂRILE JUBILIARE DIN BRAŞOV:
pară. Şi chiteam în mintea mea: or Câţiva colegi din promoţia anului 1909, întruniţi cu prilejul sărbărilor. In rândul
fi de-un sânge cu noi... Trebue să deasupra, dela stânga spre dreapta: Vasile Stoica, publicist; Dr. Ionel Hozan,
fie. Par’că aşa spune şi în cărţile advocat; Dr. Sébastian Bomemisa, directorul revistei noastre; Dr. Emil Colbazi,
voastre. Adevărat?
asistent la Clinica Dermatologică din Cluj; Dr. Dimitrie Nistor, fost prefectul
— Da, nepoate, eu am văzut Fran- clasei VIII, advocat; Dr. Victor Stăniiă, asistent la Clinica Dermatologică din
ţujii în ţara lor ... Cluj; Laurean Aron, căpitan; Dr. Ion Tatu, consilier al oraşului Oradea Mare;
Şi-am dat ochi cu Napolion îm- Inginer Nicolae Dordea. dela Intreprinneriie Generale Technice. In mijlocul şirului
păratu! din jos părintele Manu, deputat. Dela dânsul spre stânga Dna Dr. Hozan şi
Dna Căpitan Aron, iar spre dreapta (la stânga dânsului) Dna Dr, Bomemisa
şi Dna Dr. Nistor.
