Page 14 - 1925-15-16
P. 14
Pag. 218 ——..................................... -----C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - --------------------------- 30—Vili. 1925
Aşa i-am răspuns şi lui Malfcy-Hafid, Z Â N A V E R I I — Să libereze actul de vânzare
când mi-a confişcat toată averea, EMIL V. CIUROIUCA numai decât.
pentrucă n’am vrut să-i predau co O mamă şi-a prostituat fiica.
moara şi cămilele lui Abd- El* Aziz“. — Douăzeci şi cinci de franci
Bagdadi judecă deobicei toate Iscusiţi citeţi de gânduri, amendă.
procesele care ţin de oraşul Fez, Blânzi la vorbă şi socoată, Un proces de chirie între un arab
pe cele criminale caşi pe cele co Vracii ştiutori de taine, şi un evreu. Evreul nu vrea să pără
merciale, până la doui ani de în îmi ghiciră jalea toată. sească locuinţa, deşi datorează ara
chisoare şi două mii de franci fără bului o mare sumă de bani pentru
apel şi ad infinitum în primă in Şi-mi şoptiră:... 'n miez de codrii casă.
stanţă. Să privim deci, în exerciţiul — Până la sfârşitul lunei, vei
funcţiunei sale această figură de o E un lac cu ape calde, plăti toţi banii pe care-i datoreşti.
atât de curată nobleţe, în al cărei Unde vine Zâna verii Dacă nu, te bag la închisoare.
zâmbet se răsfrânge deopotrivă în Intre nuferi să se scalde...
găduinţa unui om care cunoaşte Apariţia celor delà , Muley Idriss“
toate slăbiciunile oamenilor şi setea ...Păr de aur are Zâna — adaugă o notă foarte originală la
aprinsă de dreptate, care se citeşte Ochii ei sunt bobi de mură — pitorescul acestei judecăţi liniştite,
mai rar în ochii magistraţilor noştri. unde dreptatea se împarte fără greş.
Şi i şăgalnică ca dorul Muley Idriss e sanctuarul unde se
In fundul unei curţi pline de flori odihneşte întemeietorul oraşului Fez,
se deschide o galerie, în mijlocul Şi-i cu farmec la făptură... mort là 828, dimpreună cu fiul înte
căreia paşa e aşteptat. El apare meietorului primei dinastii arabe.
mândru, într’o haină cenuşie cu glugă, De o poţi zări, copile, Muley Idriss e un loc de refugiu,
înfăşurat întrun turban alb. Poartă Toată jalea o să-ţi treacă: pe care nimeni n’are voie să i pro
o barbă cenuşie, pătrată, şi are faţa Zâna verii are darul faneze. Din timp în timp, oamenii
uşor bronzată. Un om dintre cei Veşnic vesel să te facă!.. stăpânirei se duc să caute acolo pe
care-1 însoţesc strigă:
fugari, cari stau subt ocrptirea unei
— Dumnezeu să ocrotească pe inscripţii sfinte. Paşa sărută cu e-
paşa al nostru. ...Şi m’am dus vlavie lespedea sacră, dar afacerea
— Dumnezeu să ocrotească pe Prin codri ’n sus — celor trei indivizi îl cam neliniş
paşa al nostru, răspund vreo două Singur şi pribeag ca dorul — teşte.
zeci de moskhannii, agenţi de exe Străbătând cărări închise, Unul a furat un automobil şi nu
cuţie, aliniaţi. Cu potopul meu de lacrimi, vrea să mai iasă din Muley Idriss.
Un ofiţer francez se prezintă. Cu noianul meu de vise... Al doilea, un dezertor, se face
Totul se petrece în limba arabă. că nici nu aude sfatul care i se
Paşa întinde mâna, surâzător, ară- dă, să se predea.
tându-şi dinţii albi. Ne pofteşte să Al treilea, învinuit de omor, se
luăm loc alături de el, pe un fotoliu Lângă lacul cel din codri, găseşte foarte bine, de doi ani, subt
larg, împletit din trestie. Paşa s’a Numele rostindu-ţi blând, protecţia inviolabilului locaş,
aşezat jos, — turceşte, se înţelege I — Gânduri tulburi ascultând, Toţi trei se duc, apăraţi de in
având la stânga şi la dreapta doi Tot plângând şi lăcrimând... scripţia stântă, şi nimeni nu-i su
secretari. Aşteaptă, ca orice om din pără cu nimic. Comisarul guvernu
ţara soarelui, fără să se grăbească. Câtă vreme te-aşteptai: lui francez nu zice niciun cuvânt
Noi, europenii, nu ştijn să aşteptăm. Zân’a verii, zân'a verii, iar paza îl priveşte, cam plictisit,
Dar paşa va rămânea aici până Bucuria să mi-o dai!... dar resemnat: „Ce să facem? Da
diseară, ascultând diferitele pricini tina e mai tare decât legea !“
rânduite pentru astăzi şi judecând Şi aşa merge înainte dreptatea
apoi, ca arbitru ales prin bună în a unuia dintre tovarăşii lui pentru paşei din Fez, care rezolvă în primă
voială, câteva neînţelegeri dintre a pune mâna pe plata acestuia. instanţă, în mai puţin de o lună, ne
locuitori. Dreptate părintească, împo — Cincisprezece zile de închi numărate procese, care nu s‘ar is
triva căreia nimeni nu crâcneşte, şi soare, şi să nu mai facă altădată. prăvi la tribunalele noastre nici în
pe care trebuie, vrând-nevrând, s’o Urmează apoi povestea unui măgar doi ani. — Sunt prea bătrân, zice el,
admiri...
furat. Advocatul unui negustor măr pentru a mai învăţa acum toate
Reclamantul şi pârâtul, unul lângă turiseşte că a garantat penhu cel paragrafele, şi nu le cunosc prea
altul, stau în genunchi, pe scara care luase măgarul cu împrumut: bine, ce-i drept, dar comisarul gu
galeriei. Împricinaţii se perândează — Foarte bine, ai să plăteşti tu vernului francez mi le lămureşte
mereu, necontenit. Sunt aproape toţi măgarul păgubaşului. De ce te-ai pe toate, şi lucrurile merg destul
îmbrăcaţi în alb, afară de câţiva pus chezaş pentru hoţ? de bine şi aşa.“
evrei în haine europeneşti; pe faţa Măria ta... Când i se spune că şedinţa s’a
lor neagră se oglindeşte pe rând şi advocatul începe să pledeze, sfârşit, surâde, şi se desparte de
lăcomia şi teama, ceeace nu-i îm cu meşteşug. noi cu vorbele : „Baraka lahu fik“,
piedică să se certe, de câte ori au — N’am decât o hotărâre. Du-te ceeace însemnează :
prilejul, ca la oricare dintre judecă şi plăteşte. — „Binecuvântarea lui Dumne
toriile noastre. O plângere împotriva unui notar zeu să te întovărăşească".
Trec la rând câţiva pungaşi mai public, care n’a vrut să elibereze
mărunţi. Unul dintre ei: un un act de vânzare după ce-şi
S’a folosit de cartea de lucrător primişe onorarul.
