Page 17 - 1925-15-16

30—VIII 1925 ---------------------------- ------------ C O $ I N Z E A N Â--------- Pag. 22t

tropite de marele război trecut, sub de fier, înzestrează în curând oră­ bună. In alte ţări, asemeni cuiburi
ale cărui urmări gemem încă. şelul care l-a primit prietenos, cu de lumină, trăesc din plin o viaţă
Pelerinii români, de vor aduce faima unui nume cunoscut şi cu un rodnică aproape în fiecare oraş mai
delà Roma şi delà Ierusalim măcar nebănuit avânt cultural. Omul e: Pro­ răsărit; la noi fie ca măcar de-acum
câţiva picuri de apă vie, întăritoare, fesorul N. Iorga; oraşul norocos: pilda neobositului dascăl să găsească
profitul va fi îmbucurător ! Şi, Vălenii-de-Munte; iar arătătorul vre­ urmaşi. Având un scop mai mult
dacă am putea trece, mai cu seamă mii stă la anul 1908. de prietenie, de frăţească înţelegere
noi ardelenii, peste măruntele pa­ Ca din pământ răsar apoi o mul­ şi de întărire sufletească, cursurile
timi confesionale, profitul l-am cu­ ţime de instituţii culturale, iar de­ sau mai bine zis conferinţele nume­
lege din amândouă. Să meargă la asupra tuturora ca o cunună se roşilor profesori, se desfăşoară pe
Roma şi ortodocşi, să meargă la ridică: „Universitatea populară N. un drum de mijloc: între adâncu­
Ierusalim şi uniţi, căci deopotrivă Iorga“. Astăzi această Universitate rile specialistului şi între cunoştin­
de sfinte sunt pentru noi şi Roma de vară care adună din tot largul ţele generale ale laicului. Astfel, vor­
şi Ierusalimul ! pământului românesc, ba chiar şi bind mai mult un părinte decât un
Auzim, că la pelerinajul din luna din streinătate, aţâţi profesori ve­ savant, adresâudu-se în bună parte
Mai, în Italia, condus de trei arhi­ stiţi şi aţâţi ascultători — tineri şl şi sufletului, poate chiar prin aceasta,
erei uniţi şi de un fost prim-mi- bătrâni — este îndeajuns de cunos­ ceeace se vorbeşte acolo, i se în­
nistru al României, au participat şi cută şi are un trecut luminos. In tipăreşte mai viu în minte.
ortodocşi. Au participat ca români atmosfera ei caldă se cimentează Ajutaţi în mare parte de comite­
şi ca oameni culţi. Şi s’au întors prietenii vechi şi se încheagă altele tele „Ligii Culturale“, cari împărţesc
cu sufletele înălţate şi îndumnezeite. noui şi tot aici în sala de cursuri o mulţime de burse şi semiburse,
Auz'm iarăş că în Orient, la Ie­ plină ca o coşniţă de albine, la ascultătorii roesc din toate părţile.
rusalim, merg şi uniţi. Bine fac. excursiile şi mesele comune se plă­ Un harnic comitet de doamne se
Ce lucru mare ar fi, să se găsească mădeşte o părticică din cunoaşterea îngrijeşte de administraţia cantinei
odată calea care se uniască celea şi din mult aşteptata înfrăţire su­ şi a căminelor tot mal puţin încă­
două focare extreme ale creştinis­ fletească între fiii diferitelor ţinuturi. pătoare cu fiecare an.
mului, Roma catolică şi Ierusalimul Petrecând o lună întreagă „procul înaintea unei săli veşnic arhipline,
ortodox ! Ce înfrăţire vrednică de negotiis“ în liniştea unei naturi săl­ arful acesta amintim printre atâţia
legea împăciuitorului Nazirinean... batice de bogate, adăpaţi la lumina conferenţiari pe d-nii: Iorga, Puş-
Şi, iată, Românii parică ar fi nea­ unor învăţături paşnice şi mult cu­ cariu.Caracostea, Sân-G'orgiu, Vianu,
mul cel mai favorit de soartă să prinzătoare, oameni de diferite cre­ Taşcă, d-na Sadoveanu, etc., cari
arate tuturor popoarelor din lume zuri politice, se învaţă a se preţui toţi au lăsat frumoase impresii în
această cale ! Originea lor latină reciproc, iar aţâţi intelectuali mino­ mulţimea ascultătorilor.
şi legăturile de veacuri cu Orientul, ritari depărtaţi întâiu prin patima Iată ce este şcoala dela Văleni.
îi face mai proprii pentru aceasta, de suprafaţă a ziarelor, acum cu- Lipsită de orice fel de oficialitate,
decât pe oricare altă naţie din lume. noscându-ne se aproprie cu încre­ prin sufletul şi stăruinţa unui om,
Un gând de vizionar cate a mai dere de sufletul nostru. care a ştiut să adune în jurul ei
fost relevat şi de alţii ! Fără program special, fără exa­ fără nici un fel de remuneraţie ma­
Să fie numai un vis, acest gând mene cu diplomă şi fără alt regu­ terială atâtea minţi luminate, ea s’a
îndrăzneţ şi covârşitor în urmările lament decât bunul simţ, şcoala dela impus ca un proaspăt şi viguros
lui? Văleni a reuşit să-şi câştige un nume centru cultural. A-i aduce acum laude
* cunoscut şi în streinătate, să adune întemeetorului ei, ar fi poate o ne­
Şcoala delà Văleni. — Povestea în jurul ei aproape tot ce e mai cuviinţă. Dl prof. Iorga a trecut de
e simplă dar cu atât mai frumoasă : bun la noi şi în vremurile destul mult peste faza laudelor şi nici nu
f Un suflet neastâmpărat, ars mereu de vitrege pe cari le trăim, să a- mai are nevoe de ele. In locul lor
de setea d -a cunoaşte şi de a co­ jungă un adevărat izvor de apă vie. îi datorăm doar un bogat prinos de
linda ţinuturile româneşti, culegând Şi numai prin simplul fapt că smul- recunoştinţă, căci sămânţa pe care
în încăperea lui, tot ce ochiul şi gându-te din goana vieţii, departe atât de darnic o varsă peste tot, a
mintea poate cuprinde, ajunge odată de freamătul haotic şi de aerul îm­ căzut în pământ bun şi dă rod plin.
şi într’un orăşel liniştit, aşternut lângă bâcsit de colb şi fum al oraşului, Din picătura de suflet pe care
patul larg şi prunduit al Teleaje- te face să trăeşti o lună în m jlocul şi-o toarnă mereu în cursurile şcoalei
nului. Izbit de frumuseţea naturii şi unei naturi scăldate din plin în ciu­ -din Văleni, sporită cu picăturile de
de pacea care stăpâneşte peste tot, curi grei de umbră şi lumină, odih- suflet ale colaboratorilor d-sale, a
omul se opreşte şi se statorniceşte nindu-ţi astfel trupul şi sufletul tru­ răsărit gâlgâind un izvor tânăr de
aci. Purtând în suflet flacăra alba- dit, şi numai prin acest fapt şcoala apă vie. Şi izvorul curge, curge îna­
i stră a idealului şi bogăţia unei voinţi dela Văleni e o netăgăduită faptă inte, în f ecare an când setea e mai