Page 18 - 1925-15-16

Pa . 222 ----------------------—*-------- ----- C O S 1 N Z E A N A - - - - - - - - - - - ------------------ --------- 30—Vili. 1025
g
aprinsă şi când lipsa e mai arză­ turora, — pentru teatrele din România despărţit. Astăzi, nevoia de a păstra
toare... Tu drumeţ ostenit, dacă ar­ se ridică, după cum se ştie, la câteva neştirbite rezultatele războiului le
şiţa vieţii te apasă şi dacă o crudă rotunjoare milioane.Nu e multă vreme, apropie. Nimic mai firesc, ca din
sete lăuntrică te mistue, abate-ţi paşii de pildă, decând se vorbea despre această apropiere dictată de po­
şi Înspre izvorul din Văleni şi fă- o subvenţie de şasesprezece mili­ runca evenimentelor să răsară o
cându-ţi pumnii căuc soarbe adânc oane, acordată unei noui întreprin­ prietenie şi mai intimă, pornind delà
din apa lui proaspătă. Şi vei simţi deri teatrale de vest, de nord sau recunoaşterea reciprocă a nouilor
că sorbi apă vie. de sud, nu ne mai aducem aminte. tovarăşi.
Teofil Bugnarlu. In schimb, cercetaţi puţin, şi în­ Presa din cele trei state ale Micei
* trebaţi: câte reviste literare sunt spri­ Antante poate favoriza această operă
Ocrotirea literaturii originale. jinite de acelaş părintesc Minister lămuritoare. Iată pentruce, ideea
In urma unui raport al dlui Cor- al Artelor? Şi cu ce sume? Câte conferinţei delà Sinaia, care va fi
neliu Moldovanu, directorul general cărţi ieftine a tipărit? Şi ale cui? urmată, desigur, de altele, ni se
al Teatrelor, dl ministru AI. Lape- Fiindcă, dacă e vorba de un regim pro- pare foarte nimerită. O singură ne­
datu a luat o hotărîre care a fost tecţîonist pentru manifestările noastre dumerire avem. Printre scopurile
primită cu un ropot de aplauze în culturale, înţelegem să îmbrăţişeze acestei Mice Antante a ziariştilor
coloanele gazetelor guvernamentale. cu o egală preocupare toate tărâ­ din Iugoslavia, Cehoslovacia şi Ro­
Generosul minister al Artelor s’a murile de activitate culturală. Alt­ mânia va fi şi acela de a combate
pornit dintr'odată să ocrotească li­ minteri, cu preferinţe exagerate în- propaganda răuvoitoare pe care duş­
teratura dramatică originală. Reţeta tFo parte şi cu indiferenţă de partea manii celor trei ţăn o întreprind în
e atât de simplă şi de ingenioasă, cealaltă, — se strică echilibrul I străinătate. Cum se va organiza a-
încât ne miiăm sincer cum de n’a ceastă apărare din partea României,
fost pusă în practică mai demult. POLITICE când, de foarte multe ori, presa
Iată cum se înfăţişează minunata noastră, sau o anumită parte din ea,
inovaţie. Ministerul Artelor va obliga Presa Micei Antante. — In se grăbeşte ce dintâi să ne defaime?
fiecare trupă particulară de teatru,— fermecătorul oraş de la poalele Bu-
inclusiv acele minoritare, — să înscrie cegilor, la Sinaia, s’a ţinut în zilele DIFERITE
în repertoriul lor anual, un anumit nu­ de 15, 16 şi 17 August o confe­
măr de piese originale din reper­ rinţă a ziariştilor din ţările Micei împotriva străinilor. Liniştiţi-vă,
toriul Teatrelor noastre naţionale. Antante. Dacă e adevărat, că presa nu e ^orba despre străinii din Ro­
In sch'mb, se înţelege, fiecare trupă dintr’o ţară înfăţişează în mod fidel mânia... Aceştia pot să se aşeze
particulară de teatru, — inclusiv cele simţămintele opiniei sale publice, nesupăraţi printre noi, ori de unde
minoritare, —va primi o însemnată reflectând ca pe suprafaţa unei o- ar veni, şi cu orice gânduri ar veni,
subvenţie ca preţ al ostenelilor ei. glinzi toate preocupările acesteia, căci nu-i deranjează nimeni. In faţa
Ideia ni se pare foarte practică. atunci întâlnirea de deunăzi a zia­ lor, stăm de cele mai multe ori cu
In felul acesta, nu mai încape nicio riştilor iugoslavi, cehi şi români, nu braţele încrucişate, de teamă să nu
îndoială, literatura dramatică origi­ va rămâne fără urmări pentru legă­ ne pierdem buna noastră reputaţie
nală va cunoaşte o epocă d; înflo­ turile de prietenie dintre cele trei de ţară ospitalieră.
rire. Aşa s’ar întâmpla şi cu novela, naţiuni. Aiurea nu se întâmplă însă la fel.
şi cu poezia, şi cu romanul, dacă Mica Antantă e, după cum se De pildă, în Franţa. In 1914, Franţa
Ministerul Artei, apucând-o pe calea ştie, o alianţă politică, ale cărei adăpostea pe teritoriul ei, în afară
dărniciei, ar oferi şi publicului câte origini trebuiesc căutate în identi­ de călătorii cari o vizitau în fiecare
un premiu pentru fiecare carte ro­ tatea de interese dintre ţările mo­ an, 1 milion 732.864 străini. Astăzi,
mânească pe care va dovedi că a ştenitoare ale Austro-Ungariei. înţe­ acest număr s’a ridicat la 2 mili­
cetit-o... ; legerea, realizată acum câţ va ani oane 834.949. Un asemenea spor de
Fără glumă, şi mai ales fără do­ de guvernele din Belgrad, din Praga oaspeţi, deşi nu e îngrijitor pentru
rinţa de a stânjeni cumva proectele şi din Bucureşti, a fost impusă de o populaţie totală de 40 milioane
dlor Al. Lapedatu şl Corneliu Mol­ necesităţi externe mai puternice de­ locuitori, a pus pe gânduri guvernul
dovanu, ne îngăduim să zărim aici cât orice combinaţie diplomatică. din Paris, care a hotărît să ia mă­
umbra unei nedreptăţi. Pentruce a- Dar, tocmai pentrucă Mica Antantă suri de apărare împotriva noilor so­
ceastă încurajare, foarte lăudabilă, e o urmare necesară a unor împre­ siţi, printre cari, de foarte multe ori
oferită pe seama autorilor noştri dra­ jurări istorice, mai tari decât voinţa se strecoară o mare cantitate de
matici, şi pentruce aproape nicio răs­ conducătorilor, cele trei ţări care o „indezirabili*, — de oaspeţi nedoriţi
plată pentru munca celorlalţi scrii­ alcătuise nu se cunosc încă destul şi nepoftiţi, — totdeauna primejdioşi
tori. Sacrificiile pe cari le face statul de bine. In trecut, soarta nu le-a pentru liniştea şi propăşirea unui
român, — din punga noastră a tu­ adunat laolaltă; dimpotrivă, le-a stat. lată cum s’a procedat în Franţa: