Page 4 - 1925-15-16
P. 4
Pag. 208 - - - - - C O S I N 2 E A N A - - - - - - - - - - - - - - -------------------------- 30—VIII 1925
„Ei! stăi ! — grăi Ileana. Să văd Sosind la curte, Ileana întră în ceea cuţite mari şi săbii şi suliţe
mai înainte — eşti ce-ar fi să fii ruptul sufletului în cuhnea împără şi fel de fel de lucruri — şi le a-
— şi numai după’aceea să grăim tească şi grăi către bucătarul cel scunse în pământ, pe sub mărul cel
vorba şi să gustăm pomana şi să mare. cu poame de aur; le ascunse aşa,
începem dragostea. Poţi tu face să „Pentru numele lui Dumnezeu! — că numai vârful ascuţit le ieşia din
’nflorească din brusture trandafir? n’auzi tu cum te str'gă împăratul? pământ. După ce a gătit to», el se
„Ba ! — grăi feciorul de împărat. — mergi iute, ca să vezi — ce e ascunse într’un tufiş aşteptând so
— Atunci floarea ta este scaiul! — şi pentru ce şi care pricină!“ sirea Ilenei.
zise Ileana cea înţeleaptă. Poţi tu face Bucătarul îşi luă picioarele pe Ileana sosi la poarta grădinii, şi
ca să cânte liliacul în glas frumos?“ umeri şi se depărtă — ca şi la po când ea văzu leii cei mari ce stau
„Ba 1—grăi feciorul cel de împărat. runcă împărătească adecă. Ileana pază la intrare, le aruncă câte o
„Atunci ziua la e noaptea! zise rămasă singură în cuhne, îşi umplu bucăţică de carne: leii începură a
Ileana cea înţeleaptă. Poţi tu face vasele de bucate, vărsă apoi pe jos se bate, iar Ileana merse la măr,
să rodească măr pe iarba lupului?* toate bucatele cele scumpe ce stau păşi încet printre cuţite, săbii, su
„Pot!“ —grăi feciorul de împărat. la foc şi după aceea se feri din cale. liţe şi alte lucruri şi se sui în pom.
„El să fie pomana ta ! — zise Dupăce feciori: de împărat în „Să-ţi fie de bine surioară, grăi
Ileana cea frumoasă şi şireată. ţeleseră şi despre această batjocură, feciorul de împărat acuma. îmi pare
Aşează-te la masă“. ei se supărară încă mai tare decât bln?, că te văd la casa mea*.
Feciorul de împărat se aşeză la ce-au fost până acuma, trimiseră „A mea să fie bucuria! — răs
masă. Ei dar Ileana — e Ileana din nou vorbă la cele două fete şi se punse Ileana, — că am voinic îm
cea şireată 1 El nu se aşeză încă pregătiră d'n nou Ia răzbunare. Abia părătesc şi frumos şi viteaz de to
bine — şi iată — că şi căzu, cu primi sora cea mijlocie cuvântul varăş. Aide, sui-te în pom şi-mi
scaun cu tot, în pivniţa cea adân voinicilor, ea se făcu bolnavă, chemă ajută să culeg mere pentru dragele
că, în care era ascunsă comoara pe Ileana la sine la pat şi îi spuse surorile mele, că le-au cerut cu
împăratului. că nu mai aşa se*va însănătoşa limbă de moarte“.
Acuma Ileana începu să strige dacă va gusta d n vinul ce se află Feciorul de împărat nici nu dorea
;
„primejdie“ şi când se adunară în pivniţele feciorilor de împărat. mai mult, el avea de gând ca să
toţi argaţii, ca să vadă ce e şi pen Ileana pentru sora sa le făcea toate: tragă pe Ileana din pom între cu
tru ce, ea le spuse, că a auzit tron- luă dar cofiţa şi porni ca să meargă ţite. „Eşti bună tu, Ileano, grăi el,
cote prin pivniţă şi se teme cura — şi să vină. Sosind la curte, ea fii dar încă mai bună şi-mi dă mâna
că a întrat cineva în pivniţă, ca să întră în ruptul sufletului în pivniţă de mă ajută în pomi“
ture comoara împăratului. Multe şi grăi către pivnicerul cel mare: Rău e gândul tău, — îşi gândi
vorbe n’au făcut argaţii, ci de-loc „Pentru numele lui Dumnezeu! — Ileana, — da parte să ai de el!“ II
deschiseră uşa cea de fer şi întra- n’auzi tu cum te strigă împărăteasa? lăsă apoi ca să cadă între cuţite şi
ră în pivniţă şi scoaseră afară pe fe — fugi şi vezi cura, ce şi pentru- săbii şi suliţe şi fel de fel de lucruri
ciorul cel de împărat şi cu ruşine îl ce pricină!“ ce erau gătie spre pierzarea ei.
duseră la judecată. Pivniceriul îşi luă picioarele pe „N'aţi, grăi după aceea, să ştii şi
Ileana spuse judecata : umeri şi se depă;tă ca şi la poruncp tu ce ai avut de gând“.
„Douăsprezece fete pedepsite să-l împărătesei adecă. — Ileana îşi umplu Voinicul cel rău la suflet începu
scoată afară din ţară şi, când vor vasele cu vin, vărsă ce-a rămas prin să strige şi să se vaiete: he,! dar
ajunge cu el la marginea ţării, fie pivniţă, şi apoi porni cătră casă. nimeni nu venea să-i ajute, ci-1 lă
care să-i dea câte un sărutat“. Feciorii de împărat trimiseră a- sau ca, după porunca lui, să se
Aşa s’a poruncit; aşa s’a întâmplat. cuma d’a treia oară veste la cele vaete în pace şi să sufere şi să
Când feciorul cel de împărat a două fete de împărat, ca ele să tri rabde usturăturile cele grozave.
sosit acasă la fraţii săi, li-a spus mită pe Ileana cum n’au trim’s-o Ileana îşi luă merele, le duse
toată întâmplarea şi, după ce li-a încă. Fetele de împărat se făcură a- acasă, Ie dete la surorile ei, se în
spus-o, mare supărare a întrat în cuma amândouă bolnave, chemară toarse după aceea la curtea împă
sufletele lor. Ei au trimis dară vorbă pe sora lor la sine şi îi spuseră, ratului şi le spuse argaţilor, ca să
la cele două mai mari fete de îm că ele numai atunci se vor însănă meargă să scape pe domnul lor din
părat, ca ele să facă ce vor face, toşa, dacă Ileana Ie va aduce două primejdia cea mare.
ca să trimită cumva pe Ileana la mere dela feciorii cei de împărat. Feciorul cel de împărat, batjocorit
curtea împăratului celui cu trei fe „Dragi surorile mele, — grăi Ileana ca vai de el, trimise dăpă cea mai
ciori, pentru ca ei să se poată răs- către ele, — pentru voi mă duc şi vestită vrăjitoare din ţară, ca să
buna asupra ei — pentru batjocura în foc şi în apă; cu atât mai bucuros vină, să-i facă leac şi să-i vindece
ce a pus pe capul lor. Când cea la voinicii cei împărăteşti“. îşi luă răni e. Ileana s’a fost dus însă mai
mai mare fată de împărat primi cu după aceea cofiţa şi porni,, ca să nainte la vr’jj toare şi i-a dat bani
vântul feciorilor de împărat, ea se meargă, să afle, să ia, să aducă şi mulţi pentru ca s’o lase pe ea, pe
făcu bolnavă, chemă pe Ileana Ia să scape pe dragele surorile sale Ileana, să meargă în locul vrăjitoarei.
sine la pat şi îi spuse, că ea numai dela moarte. Aşa ajunse Ileana ca vrăjitoare la
aşa se va putea însănătoşa, dacă După ce-a înţeles feciorul de îm curtea împăratului: ea porunci apoi,
Ileana îi va aduce mâncare de pe părat cel mai lănâr, cumcă Ileana ca să se ia pielea unui bivol, să se
vatra feciorilor de împărat. are să vină la el în grădină, ca să pună trei zile şi trei nopţi în mu
Ileana de dragul surorii sale Ie fure merele cele de aur, el porunci rătură sărată, şi după aceea s’o scoată
făcea toate: ea luă dar cofiţa şi porni ca, dacă va auzi cineva vaete în şi să învelească în ea pe feciorul
către curtea celor trei feciori de grăd'nă, nimeni să nu cuteze să intre, cel rănit. Usturăturile feciorului de
împărat, ca să meargă să ceară sau ci să lase pe cel ce s’ar văieta, ca împărat se făcură şi mai straşnice,
să iee şi să aducă. să se vaiete în pace. Luă după a durerile lui încă mai nesuferite
