Page 13 - 1925-17

15—IX. 1925 ------------------------------ ---------- CP S I N Z E A N A ------------ ---------------------------------- Pag. 237

repertoriu pentru toate gusturile, ţara întreagă o deslănţuire mântui­ manent al guvernului şi al Parla­
înăuntru căruia s’a dat, după cum toare de energie, învăţătorul, dim­ mentului în opera de legiferare a
se vede, o mare atenţie pieselor preună cu preotul, ar trebui să fie acestora, având însărcinarea de a
originale. Dintre acestea, două sunt centrul de greutate şi sprijinul cel pregăti şi a studia toate proiectele
absolut inedite : Prăbuşirea şilrena, mai puternic al conştiinţei naţionale. de lege, pe care guvernul vrea să
deci vor vedea pentru întâia oară Statul însuşi nu are în mijlocul le propună, iar Parlamentul urmează
lumina rampei la Cluj, şi apoi la păturilor largi ţărăneşti un. repre­ să le discute. Consiliul legislativ va
Bucureşti. zentant mai sigur şi mai însufleţit funcţiona, deci, ca un corp de ex­
Personalul artistic al Teatrului al intereselor sale de existenţă. perţi, fără patimă politică, animat
naţiotal e cam acelaş caşi în anul Daţi învăţătorului alte posibilităţi de un rece simţ de echitate, va a-
trecut. Câteva angajamente noui vor de trai, mântuiţi-1 din ghiara des- duna material statistic şi documentar,
împlini cu priscsinţă câteva goluri nădejdii, smulgeţi-1 din mărăcinişul va cerceta legiuirile altor ţări, va
neînsemnate. Printre nouii angajaţi însângerat al sărăciei, şi veţi avea ţ'ne seama de situaţia specială a
sunt câteva tinere elemente de ta­ în fiecare colţişor al României un României, împiedicând erorile de con­
lent şi o foarte merituoasă artistă, ostaş bine echipat, bine hrănit, bine cepţie şi prevenind greutăţile de în­
dna Aura Fotino, fostă societară a pregătit, al deşteptărei noastre na­ făptuire ale diferitelor reforme.
Teatrului Naţional din Craiova, pe ţionale... Ne vom vindeca astfel de uşu­
care publicul ardelean o cunoaşte Greutăţile bugetare sunt nenumă- rinţa cu care s’a legiferat până acum
dintr’un reuşit turneu organizat acum raţe, fireşte. Dar nu există sacri­ la noi. Era, într’adevăr un sistem
câţiva ani. ficiu prea mare, când e vorba de prea comod şi prea puţin folositor.
Cu un program de lucru atât de întărirea prin cultură a ideii naţionale. Guvernul îşi pregătea legile în taină,
variat şi ales, Teatrul Naţional din Zadarnic ridicăm pretutindeni clă­ fără nicio adâncire a problemelor,
Cluj intră în al şaptelea an de exi­ diri noui pentru şcoala de mâine cam pe repezeală, şi Parlamentul le
stenţă. Nădăjduim că va fi din ce a poporului. înăuntru acestor ziduri vota la fel, de multe ori prin sur­
în ce mai cercetat de public. Aşa e nevoie şi de un suflet. De unde prindere, fără multă disecţie. Aşa
nădăjduieşte, dealtfel, şi dl Zaharie îl vom lua, dacă, încetul cu încetul, s’a întâmplat, de pildă, deunăzi cu
Bârsan... cariera de învăţător a ajuns să fie importanta lege a Camerelor agri­
* ocolită cu spaimă? cole, votată într’o singură şedinţă a
Luminătorii satelor. — In con­ Ceeace se poate realiza cu învă- Parlamentului şi pusă în aplicare
gresul învăţătorilor, care s’a ţinut ţătorul-fruntaş al satului, anevoie imediat, mai ’nainte ca opinia pu­
deunăzi la Timişoara, s’a vorbit din se va putea înfiripa cu învăţătorul- blică să ia cunoştinţă de ea. O nouă
nou despre soarta vitregă a acestor cercetaş. Cârmuitorii noştri să ia instituţie, în jurul căria urmează
luminători ai satelor noastre. S’au aminte. să se concentreze interesele a mili­
adus în discuţie dcv<.zi întristătoare oane de plugari, n’a fost cunoscută
despre nepăsarea cu care statul POLITICE decât de câteva sute de persoane,
priveşte pe unii din cei mai preţioşi ba cea mai mare parte a ţării nici
slugitori ai săi. In Germania, învă­ Consiliul legislativ. — Nu se nu ştiau ce rost au aceste Camere
ţătorii sunt plătiţi mai bine chiar poate face imputarea, că nu adop­ agricole, caie au făcut atâta vâlvă!
decât mulţi alţi funcţionari. Un tânăr tăm cu destulă grabă cele mai utile Ţăranii încep să se dumirească abia
învăţător, abia ieşit de pe băncile instituţii. Partidele noastre politice, acum, după ce legea a fost execu­
şcpalei primeşte un salariu echiva­ cu o egală şi lăudabilă râvnă, se tată şi după ce alegerile agricole
lent cu 4000 lei româneşti, iar după întrec în intenţii frumoase, revizu- au trecut.
douăzeci şi cinci de ani de serviciu, indu-şi prcgramul lor de guver­ Un simplu exemplu. Altele se pot
acest salariu se împătreşte. La noi, nământ, şi făgăduind realizarea celor înşira cu acelaş rezultat. Ceeace în­
lucrurile stau cu totul altfel. învă­ mai nimerite inovaţii. Ni se dau, de semnează că nu e de ajuns să o-
ţătorul român se sbate în ghiarele obicei, legi destul de bune; numai ferim ţării legi după ultima croială
mizeriei, sărac, desconsiderat şi aplicarea lor se face, mai totdeauna occidentală. E altceva mai impor­
uitat, ameninţat de spectrul foamei anapoda... tant. înainte de a ferici lumea cu
şi hărţuit de amărăciuni fără nu­ Consiliul legislativ, care s’a con­ legi noui, să căutăm a le popu­
măr. stituit deunăzi la Bucureşti, e încă lariza din vreme, arătându-le rostul
Chestiunea nu e atât de vulgară pe o inovaţie în materie politică, în şi lămurindu-le înţelesul. Căci e o
cât s’ar crede. E mab mult decât privinţa căreia nu se poate spune mare greşală a-se crede, că legile
revendicarea unor stomacuri flă­ nimic rău, delà început. Scopul a- sunt pentru autorităţi. Legea este
mânde. E o foarte serioasă problemă cestui înalt aşezământ, slujit aproape pentru cetăţean, şi cetăţeanul e cel
culturală. exclusiv de specialişti, e foarte mai bun păzitor al legii, — când o
In viaţa satelor, de unde aşteaptă simplu. El va fi colaborator per­ cunoaşte, o înţelege şi o iubeşte.