Page 14 - 1925-17
P. 14
Pag. 238 ■ ■.... ................ - ----- C O S 1 N Z B A N - - - - - - - - - - - - - - - - - - ----------------------- 15—IX. 1925
Apelul la străinătate. — Liga DIFERITE bastrul cerului care se oglindeşte
Naţiunilor a avut de judecat, în ac în apă. Aşa se explică pentruce
tuala ei sesiune, plângerea coloniş Universitate plutitoare. — marea Mediterană şi mările tropica
tilor unguri din Banat, ale căror Invenţia se înţelege, e tot america le sunt aproape totdeauna albastre.
pământuri au fost expropriate prin Fiind că şi cerul e mereu albastru.
nă. Un mare transatlantic al State
reforma agrară. In urma unei stră Când ceru! se acopere cu nori, şi
lor Unite a fost transformat în
lucite pledoarii a dlui N. Titulescu, Universitate călătoare pe valurile marea devine cenuşie.
ministrul României la Londra, care mării... Vaporul, care a slujit până In fine, mai sunt şi alte cauze
a arătat că exproprierea coloniştilor acuma numai pentru transportarea care pot să schimbe înfăţişarea
unguri din Banat nu e decât repa mării. Astfel, prezenţa noctilucilor,
pasagerilor, a fost transformat cu
rarea unei vechi nedreptăţi a Un multă dibăcie în vederea nouei sale nişte fiinţe microscopice, dacă se
gariei de ieri faţă de elementul găsesc în număr îndestulitor (1.000
destinaţii. El cuprinde acum mai
românesc, Liga Naţiunei ne-a dat pe centimetru cub) fac ca marea
multe săli de cursuri, laboratoare,
câştig de cauză în unanimitate. Un să fie fosforescentă. Alte animale
dormitoare pentru studenţi, biblio
vechiu proces istoric a fost încheiat teci, săli de gimnastică şi sport, mici, de pildă pyrocistele dau ade
astfel, în favoarea României, şi bazinuri de înot, etc, etc. Profeso seori mărilor tropicale o culoare
problema maghiară la graniţele rii au, fireşte, cabine şi săli de albă, din pricina căreia Ii se zice
44
Banatului s’a rezolvat potrivit celui mâncare separate. acelora: „mări de lapte .
mai sigur principiu de echitate. In Universitatea plutitoare americană Vor mai fi, apoi, şi alte cauze.
urma triumfului său, d. N. Titulescu Oceanografia le caută. Să aşteptăm
poate imbarca până la o mie de
a fost sărbătorit de toţi reprezen până ie găseşte.
studenţi şi câţiva zeci de profesori,
tanţii statelor apusene la Geneva, *
preparatori etc. In timpul călătoriei
şi în cinstea sa s’a organizat un Cine dă mai mult? — Aveţi
sale pe apă se vor ţinea cursuri şi
mare banchet, la care au luat parte la îndemână câteva sute de milioane
prelegeri. In fiecare port mai în
şi dna Wilson, văduva iiustrului semnat, studenţii şi profesorii vor şi doriţi să cumpăraţi un diamant
preşedinte al Statelor Unite. debarca pe uscat, şi vor face nu celebru ?
Presa maghiară din Cluj a înre meroase excursii şi plimbări şt in- E vorba despre diamantul Orloff,
gistrat cu destulă amărăciune această ţifice. Cum vaporul va face timp de care cântăreşte 193 carate şi care
hotărâre a Ligel Naţiunilor. E o doi ani, înconjurul lumii, studenţi e podoaba cea mai preţioasă a
desiluzie pe care cu greu o pot vor avea prilejul să cerceteze ei sceptrului foştilor împăraţi ai Ru
ascunde. Cu două zile înainte de a siei, sceptru pe care gavernul So
înşişi toate ţinuturile pământului,
veni ştirea despre respingerea plân- dela ecuator până în oceanele în vietelor din Moscova are de gând
gerei, ziarele minoritare se cam să-l vândă la licitaţie publică.
gheţate, îmbogăţându-şi cunoştinţe
grăbiseră să anunţe că succesul co Povestea diamantului Orloff me
le cu studii făcute la faţa locului.
loniştilor unguri e mai mult ca si rită să fie cunoscută.
Ideia, n’aveţi ce spune, e inge
gur. Realitatea a căzut ca un duş In veacul al optsprezecelea, un
nioasă. Dar numai în America se
de apă rece... grenadier francez pătrunse într’un
putea înfăptui !
Să mărturisim drept, nu ne pare * templu indian, la Şeringam, şi luă
rău. Prea se abuzase în ultimul cu el, ca pradă de război, unul din
Pentruce e marea albastră?
timp cu ameninţările la Liga Naţi ochii sclipitori ai statuiei lui Brah
— Şi, mai întâi de toate, marea e
unilor. Fiecare vânzător de haine ma. Ochiul dumnezeiesc al lui
!
vech , care se credea persecutat de într’adevăr albastră? N’am putea să Brahma era de diamant adevărat I
statul român, avea în buzunar o spunem acest lucru, căci nu e toc Grenadierul francez vându această
petiţie pentru marele .tribunal in mai adevărat. Dacă marea Medite- admirabilă piatră preţioasă unui
ternaţional dela Geneva. La fiecare rană e, într’adevăr, de cele mal negustor din Europa, pe preţul de
multe ori albastră, apoi celelalte
pas ni se punea în vedere apelul 37.000 franci. Apoi, din mână în
mări nu sunt la fel. Oceanul are o
la streinătate. Nădăjduim, că vom mână, mărindu-şi preţul dela o vân
culoare verzuie. Marea Nordului e
auzi mai rar asemenea refrenuri zare la alta, diamantul ajunse în
gălbuie. Marea Neagră... e neagră
neplăcute. stăpânirea principelui rus Orloff,
bineînţelesl
Ocrotirea lor cea mai sigură, mi care îl dărui Ecaterinei a doua.
norităţile din România nu vor gă Nu numai că fiecare mare are o De atunci, diamantul a împodobit
si-o la Liga Naţiunilor, ci în înţe altă culoare, dar culoarea fiecărei sceptrul împăraţilor ruşi.
legerea prietenoasă cu poporul ro mări se schimbă, dela un ceas la Cât despre sceptrul acesta, el e
mânesc. * altul, după felul timpului. Se crede lucrat în aur masiv şi cântăreşte
în deobşte, că albastrul mării, — peste cinci chilograme. Conţine şai
* când e albastru, — nu e decât al sprezece smaralde, trei sute şaizeci
