Page 2 - 1925-17
P. 2
Pag. 226 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C 0 S I N 2 E A N A — -----------------------------------------15—IX. 1925
U N I M P O N D E R A B I L Î N E V O L U Ţ I A
Ş C O L I L O R M I N O R I T A R E
de
SEBASTIAN BORNEMISA
Cu toată vehementa cam dacă n'a stors dtsaprobarea la limitele ei fireşti fără de
panie, pe care presa minori noastră, s’a întâmplat numai nicio prealabilă indicaţie şi fără
tară o poartă înlăuntru şi în din simplul motiv, că în che ca să fi fost nevoie de măsuri
afară de {ară împotriva pro stiuni de felul acestora nu so aspre legale, pentru a restrânge
iectelor noastre de legi şcolare, cotim utilă intervenţia niciunui polipii ei vrăjmaşi de odinioară.
— problema şcolilor ungureşti glas românes\ In tratamentul Aceasta este fireasca desvol-
pare a se rezolvi într’un mod cu minorităţile, în general, so tare a lucrurilor şi altfel nu se
neaşteptat şi fără prea multă cotim, că nu poate avea. loc poate. Regiunile oribil mutilate
întârziere-. Ceeace s’ar fi părut decât o singură conduită ac azi prin frontispiciul şcolilor
altădată că nu se poate înde ceptată de toate partidele po minoritare,-unde nu există lo
plini, decât pe lângă o legis litice, fie ele din dreapta, sau cuitori de baştină unguri, —
laţie severă, — se angajează fie din stânga. Cât de mare să este o anomalie, care se va
ăzi viaţa ca s’o rezolve ea, fie toleranţa acestei conduite, îndrepta dela sine şi fără nici
echitabil şi fără multe discuţii. aceasta se poate în prealabil o siluire. Orăştia, Alba- Iulia şi
Recentul caz dela Arad, cel discuta. atâtea alte târguri cu şcoli mi
puţin, aceasta ne o dovedeşte. Acceptată însă odată, — este noritare confesionale azi, — nu
Liceul unguresc de fete de criminal, ca ea să fie suprali vor avea ca mâne ce să mai
aici, care a numărat acu-s doui citată din motive electorale efe adăpostească şi vrând nevrând
ani peste o mie de eleve, în mere, care nu au nimic de-a- vor trebui, ca să-şi închidă
anul curent a trebuit să-şi în face cu esenţa unei probleme porţile întocmai la fel cum
chidă porţile, deoarece numărul de natura aceasta. face astăzi Aradul.
ceîora, care au mai cerut in Până se va ajunge însă de Şi mai presus de toate aceste
trare în el a fost ridicol de acord asupra acestui aşa zis considerente, mai vine apoi şi
mic şi insuficient pentru sus tratament fix pentru politica rezonul rece şi nefalsif cat al
ţinerea lui. Iată deci o grab minoritară, — iată că viaţa sa poporului unguresc. Dacă el
nică şi cum spuneam echita angajează ea singură, ca să va vedea, că copiii săi nu se
bilă rezolvare a problemei şco rezolve această gingaşă pro vor putea ferici în această ţară,
lare minoritare. Fără discuţii blemă şi o rezolvă fără drept decât cu şcoală românească,
prin presă, fără proteste la de apel şi fără ca păgubaşii apoi indiferent de ce vor .zice
Liga Naţiunilor şi fără întreg să mai îndrăznească a-şi purta pretenţ oşii lui reprezentanţi, el
cortegiul acela de injurii, pe îndrpuitele dureri pe dinaintea va părăsi de voie bucuros zi
care ni le-aduc amicii noştri fotelelor catifelate ale celor durile şcolilor maghiare şi va
:
concetăţeni maghiari prin strei- ce reprez ntă justiţia popoa îndrepta paşii copiilor săi spre
nătate, problema şcolilor ungu relor. şcoala românească.
reşti se subţiază şi se rezolvă Fatumul implacabil pune deci Iată deci Ideologia pe care ni- o
de către fatumul implacabil, o problemă grea şi amară la sugerează cazul liceului ma
care dirigează soartea tuturor punct. Azi vine Aradul, ca să ghiar de fete dela Arad. Cre
neamurilor şi a ţărilor, pe pă dovedească inutilitatea unei şco dem, că ea ar putea să dea
mântul acesta. Noi de altfel li maghiare de fete şi, de si un mic prilej de meditare po-
aşa am crezut-o totdeauna, că gur, că mâine vor veni alte ht că şi celor ce sunt chiemaţi,
veleităţile ungureşti culturale şi oraşe, ca să şi spună acelaş ca să supraveghieze evoluţia
în special cele şcolare nu pot verdict rece şi sever. In câţiva şcolilor minoritare, şi că acest
fi o problemă primordială. Re ani astfel, suntem siguri, că imponderabil nu este cu desă
zolvarea lor deci în chip forţat şcoala maghiară va fi restrânsă vârşire fără importanţă.